Vot pentru Parlamentul European
În România, alianţa electorală construită în jurul PSD, numărul unu în guvern, a câştigat detaşat alegerile pentru Parlamentul European.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 26.05.2014, 12:25
După o campanie care a avut prea puţin de-a face cu problematicile europene – adică locuri de muncă, fenomenul migraţiei, politicile sociale – alegerile din România pentru Parlamentul European au oferit, cu o singură notabilă excepţie, rezultatele anticipate. Alianţa electorală de stânga PSD – PC – UNPR, în jurul căreia este construit cabinetul de la Bucureşti, şi-a tras partea leului şi va trimite în legislativul comunitar aproape jumătate din cei 32 de eurodeputaţi ce vor reprezenta România.
Urmează, la mare distanţă, două formaţiuni de centru-dreapta, PNL şi PDL. Vor mai intra în legislativul de la Bruxelles UDMR şi nou creatul Partid Mişcarea Populară, pro-prezidenţial, aflat la primul test electoral, ambele nu departe de pragul de 5%. Într-o competiţie ce părea să aparţină exclusiv partidelor, succesul actorului Mircea Diaconu ca independent reprezintă o surpriză. Războiul în justiţie purtat de el pentru a obţine validarea unei candidaturi îndelung contestate l-a transformat, în percepţia publică, într-un luptător anti-sistem şi s-a convertit în nesperate voturi.
Odată încheiat un euroscrutin ce nu a fost mai mult decât un antrenament cu public pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, sezonul negocierilor politice poate fi declarat deschis. Pe zona de centru-dreapta, lucrurile s-au simplificat, întrucât alegerile europarlamentare au trimis în tuşă partide de buzunar, precum Forţa Civică sau PNŢCD, ce pretindeau să joace roluri mult peste statura lor politică în viitoarele pertractări. PNL, numărul unu în opoziţie, confirmat şi de aceste alegeri, consideră că urgenţa este crearea unui front anti-PSD.
În aceeaşi logică, a luptei împotriva forţelor de stânga, liberalii au anunţat că eurodeputaţii săi vor trece de la grupul ALDE – Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni – la Partidul Popular European, pentru a se evita preluarea preşedinţiei Comisiei Europene de către Socialişti. Prin configuraţia politică pe care o propune în PE, România contrazice o tendinţă îngrijorătoare care se manifestă la nivel european.
În condiţiile în care euroscepticii şi extremiştii şi-au luat avânt, mai ales graţie voturilor masive primite în Franţa şi Marea Britanie, România nu va trimite în PE niciun partid de orientare populistă sau xenofobă, deoarece PRM şi PP-DD au ratat prezenţa în legislativul comunitar. Chiar dacă s-a subţiat, Grupul popularilor europeni va avea cei mai mulţi europarlamentari şi în noul Legislativ, fiind urmat de cel al socialiştilor şi democraţilor. Niciunul din ele nu va deţine, însă, majoritatea de 376 de mandate, ceea ce anunţă negocieri dificile şi obligă la compromisuri.
