Ziua NATO în România
Aniversarea aparteneţei României la NATO prilejuieşte, la Bucureşti, comentarii la nivel înalt privind relaţia cu organizaţia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 06.04.2015, 13:15
Ziua NATO se sărbătoreşte în România din 2005, în prima duminică a lunii aprilie. Anul acesta, şeful statului, Klaus Iohannis şi cel al guvernului, Victor Ponta, au transmis mesaje în care au comentat relaţia dintre NATO şi România, membră a Alianţei din 2004. Preşedintele Iohannis a apreciat, într-o postare pe Facebook, faptul că apartenenţa la NATO rămâne o garanţie a securităţii României şi totodată, un reper al politicii externe a ţării.
La rândul său, premierul Victor Ponta aprecia, tot pe Facebook, faptul că aderarea României la NATO este una dintre marile realizări ale perioadei post revoluţie şi că autorităţile române îşi vor face, în continuare, datoria faţă de aliaţii nord-atlantici.
În ianuarie, preşedintele României anunţa că a a obţinut consensul politic necesar pentru creşterea bugetului apărării la 2% din PIB începând cu 2017. Tematica pregătirii militare e abordată în contextul evenimentelor din Ucraina care preocupă atât NATO cât şi UE. Recent, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa, generalul american, Philip Breedlove a spus, la Bucureşti, că, în curând, va fi anunţată, oficial, pre-poziţionarea de tehnică grea de luptă pe teritoriul României.
Moscova a reacţionat la acest anunt, afirmând că desfăşurarea de vehicule blindate, sisteme de arme antiaeriene, avioane de luptă şi artilerie a NATO în România reprezintă un pas fără precedent de periculos care încalcă toate acordurile, inclusiv actul fondator Rusia-NATO. Dacă, în aceste condiţii, Guvernul României consideră posibilă creşterea grupării NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unui asemenea „pumn înarmat puternic”, a declarat, pentru Radio România, purtătorul de cuvânt al Ministrului rus de Externe, Alexander Lukaşevici, el trebuie să realizeze şi răspunderea pentru acest pas, cât şi consecinţele pentru securitatea regiunii.
Pe de altă parte, după încheierea acordului-cadru privind dosarul nuclear iranian, presa rusă apropiată Kremlinului a încercat să demonstreze că, odată ce ameninţarea unui atac nuclear dinspre Iran nu ar mai exista, atunci nici scutul american antirachetă, ce va avea o componentă în România, nu se mai justifică. NATO a precizat, însă, că implementarea proiectului acestui scut va continua, aşa cum s-a stabilit. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a comentat că Alianţa nu va renunţa la proiectul scutului antirachetă şi a subliniat că acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei
