Jurnal românesc – 24.06.2025
Ziua Iei, marcată anual la data de 24 iunie, oferă un prilej semnificativ de promovare internațională a patrimoniului cultural național și de reafirmare a identității românești.
Ştefan Stoica, 24.06.2025, 11:11
Ziua Iei, marcată anual la data de 24 iunie, oferă un prilej semnificativ de promovare internațională a patrimoniului cultural național și de reafirmare a identității românești. Arta cămășii cu altiță, inclusă în 2022 în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, expresie a creativității și continuității tradiției românești din România și Republica Moldova, reflectă rafinamentul meșteșugului transmis din generație în generație. ICR Paris a dedicat Zilei Iei un proiect desfășurat la Palatul Béhague – Ambasada României în Franța. Evenimentul, integrat în calendarul aniversar ce marchează 145 de ani de relații bilaterale între România și Franța, a cuprins ateliere de broderie tradițională și prezentări susținute de specialiști în domeniu.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău organizează, în perioada 27 iunie – 20 iulie, la Muzeul Național de Artă al Moldovei, expoziția „MărturIE a dragostei pentru port”, cu lucrări semnate de Mihai Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Igor Vieru, Ada Zevin, Elena Bontea, Ioachim Postolachi, Boris Nesvedov, precum și costume populare din colecția Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. ICR Beijing organizează, în perioada 24 iunie – 24 august 2024, expoziția intitulată „Moștenirea”, dedicată cămășii tradiționale românești și portului popular din Țara Făgărașului, inspirate de costume tradiționale vechi de peste 100 de ani.
Expoziția este completată de o selecție de documente fotografice care ilustrează portul și viața din satul Drăguș – loc emblematic al Țării Făgărașului, ales de Dimitrie Gusti pentru studiile sale sociologice în 1929. Pe 27 iunie, ICR Budapesta va găzdui vernisajul expoziției de costume populare românești, urmat de un spectacol susținut de Ansamblul Profesionist „Banatul” din cadrul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, care va prezenta dansuri populare din diverse regiuni ale României.
În perioada 24-26 iunie 2025, Filarmonica „George Enescu” va susține mai multe concerte în Japonia, evenimentul central având loc la Expoziția Mondială de la Osaka, unde România este prezentă cu un pavilion propriu. Pe 24 iunie, Orchestra Filarmonicii a susținut un concert, programul fiind dirijat de Ciprian Marinescu și avându-l ca solist pe violonistul Liviu Prunaru. Ziua de 26 iunie este dedicată României în programul oficial al expoziției. Filarmonica va susține două concerte la Pavilionul Național. Concertul principal al zilei va începe la ora 17:00 (ora locală), Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti fiind dirijată de Gabriel Bebeșelea, iar solist în celebra baladă de Ciprian Porumbescu e violonistul Rafael Butaru. Programul conține lucrări de: Enescu, Porumbescu, Rogalski, Dvořák, Saint-Saëns, Wagner, Verdi, Bizet. Concertul ce deschide Ziua Naţională a României este evenimentul care va avea loc în prezența oficialităților şi va presupune alături de intonarea celor două imnuri naţionale, al României şi al Japoniei, şi un scurt program simfonic reprezentativ, cuprinzând George Enescu – Rapsodia Română nr. 1, Theodor Rogalski – Hora din Muntenia și Grigoraș Dinicu – Hora Staccato.
Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, în parteneriat cu cinematograful Babylon, organizează, în perioada 20-30 iunie, cea mai amplă ediție de până acum a Festivalului Filmului Românesc „Ro-mania” – un eveniment dedicat excelenței în cinematografia românească, găzduit în centrul capitalei germane. Festivalul reunește 43 de producții românești – lungmetraje, scurtmetraje și documentare. Printre titlurile incluse în program se regăsesc filme multipremiate la marile festivaluri internaționale: 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile de Cristian Mungiu, laureat cu Palme d’Or la Cannes; Moartea domnului Lăzărescu de Cristi Puiu, distins cu Un Certain Regard; Babardeală cu bucluc sau porno balamuc de Radu Jude, câștigător al Ursului de Aur la Berlinală, și colectiv de Alexander Nanau, documentar nominalizat la Oscar.
Numărul cetăţenilor italieni care au plecat din ţară şi cel al străinilor care s-au instalat în peninsulă au înregistrat ambele, anul trecut, cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu, alimentând temeri legate de „fuga creierelor”, declin economic şi imigraţie, transmite Reuters. Italia are un guvern de dreapta ales în 2022 cu un mandat de a opri sosirea migranţilor, dar are, în acelaşi timp, o populaţie în scădere şi deficite tot mai mari de forţă de muncă, ce determină nevoia de a atrage mână de lucru străină. Anul trecut, numărul imigranţilor a trecut de 382 de mii, cel mai ridicat de după 2014. Ucrainenii au format cel mai numeros grup printre cei sosiţi în 2023-2024, urmaţi de albanezi, cetăţeni din Bangladesh, Maroc, România, Egipt, Pakistan, Argentina şi Tunisia.