Jurnal românesc – 05.08.2025
Pe 6 și 7 august, Primăria municipiului Iași organizează Conferinţa “Diaspora - Interferenţe culturale şi educaţie”.
Corina Cristea, 05.08.2025, 11:45
Pe 6 și 7 august, Primăria municipiului Iași organizează Conferinţa “Diaspora – Interferenţe culturale şi educaţie”. Evenimentul este organizat în cadrul programului anual “Sărbătoarea Diasporei – Iaşiul este ACASA!” şi este dedicat românilor de pretutindeni care, deşi separaţi de barierele geografice, rămân conectaţi cu ţara şi doresc să se implice în proiectele de dezvoltare ale României. Evenimentul îşi propune să creeze un spaţiu de dialog, schimb de idei şi colaborare între reprezentanţi ai diasporei româneşti, instituţii publice, mediul academic şi cultural din România.
Vor fi abordate teme de interes, precum: colaborarea între autorităţile centrale şi locale şi comunităţile româneşti din afara graniţelor; modele de bune practici şi iniţiative ale comunităţilor româneşti din diaspora; rolul culturii şi educaţiei ca punţi între România şi comunităţile româneşti din afara graniţelor; cum conectăm mai bine diaspora cu România? cum conectăm mai bine diaspora cu Iaşiul? Evenimentul, organizat în format hibrid, va reuni invitaţi din rândul administraţiei publice centrale şi locale şi comunităţilor româneşti din diaspora, jurnalişti, profesori, scriitori de limba română dinafara graniţelor.
În parteneriat cu Institutul Hispano-Român din Spania, Consiliul Județean Vrancea, prin Muzeul Vrancei, organizează expoziția foto-documentară “Eroism și credință: Memoriale ale neamului românesc”, găzduită de Muzeul Luptelor din Mărășești în perioada 1 august – 15 octombrie. Proiectul a fost realizat în anul 2024 de Institutul Hispano-Român, cu finanțarea Departamentului pentru Românii de pretutindeni, vernisajul având loc la Castellón de la Plana, Spania, în cadrul unui amplu demers cultural dedicat promovării identității naționale în rândul românilor de pretutindeni.
Această prezentare itinerantă cuprinde 20 de planşe foto-documentare care ilustrează istoria şi semnificaţia mausoleelor ridicate în Judeţul Vrancea între anii 1923 şi 1940, la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani. Memorialele sunt prezentate ca repere ale jertfei şi curajului generaţiilor care au contribuit la apărarea şi întregirea României în timpul luptelor din vara anului 1917. Expoziţia „Eroism şi credinţă: Memoriale ale neamului românesc” reprezintă un prilej de reafirmare a valorilor comune care unesc românii de pretutindeni: eroismul, credinţa şi spiritul de sacrificiu şi invită publicul să descopere, prin imagine şi document, simboluri esenţiale ale identităţii noastre naţionale.
Traseul de lungă distanţă Via Transilvanica are oficial o lege de protecţie – actul normativ care reglementa traseele pedestre a fost completat de guvern prin normele de aplicare. Iniţiatorii Via Transilvanica spun că acesta este un pas uriaş pentru turismul durabil şi dezvoltarea comunităţilor locale. Începută în 2018, anul în care România a sărbătorit 100 de ani de la Marea Unire, Via Transilvanica acoperă peste 1.400 de km, de la Drobeta-Turnu Severin la Putna, traversează zece judeţe şi sute de comunităţi locale cu diversitatea lor etnică, culturală, istorică şi geografică şi, în acelaşi timp, trece prin 12 situri incluse în patrimoniul mondial UNESCO.
Traseul poate fi parcurs la pas, pe bicicletă sau călare. În această perioadă, între 4 și 6 august, reprezentanţii a 10 centre EUROPE DIRECT din România, alături de parteneri, reprezentanţi ai altor reţele europene din ţară şi multiplicatori de informaţii locali vor parcurge o parte din traseul Via Transilvanica în Regiunea Centru, vor descoperi locuri, poveşti şi oameni, vor interacţiona cu cei ce aplică în teren politicile europene şi vor vedea modul în care programele europene sprijină comunităţile locale.
În Republica Moldova, la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Chişinău a avut loc proclamarea locală a canonizării Sfântului Cuvios Mărturisitor Iraclie şi a Sfântului Preot Mucenic Alexandru, doi noi sfinţi ai neamului românesc, martiri ai prigoanei comuniste în Basarabia. Liturghia a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor, împreună cu un sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
Sfântul Iraclie, dascăl smerit şi luminător de suflete, a fost părintele duhovnicesc al unei generaţii prigonite, dar neînfrânte. Sfântul Preot Mucenic Alexandru a votat Unirea în anul 1918 şi a mărturisit cu tărie credinţa ortodoxă în faţa prigoanei bolşevice”, se arată în tomosul de canonizare citit de Preasfinţitul Veniamin. Sfinții Iraclie și Alexandru din Basarabia au fost canonizați în 2024 de Sfântul Sinod al BOR, iar proclamarea canonizării lor a avut loc la data de 4 februarie, la Catedrala Patriarhală din București, cu ocazia centenarului Patriarhiei Române. În mesajul său transmis cu ocazia canonizării, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a evidenţiat statornicia, curajul şi jertfa celor doi sfinţi, aşezându-i ca exemple de credinţă autentică şi ocrotitori cereşti ai Basarabiei.
