Jurnal românesc – 04.03.2021
Sorin Iordan, 04.03.2021, 10:17
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi ambasadorul Serbiei în România, Stefan Tomasevic, au avut o întrevedere în cadrul căreia au discutat despre situaţia minorităţilor naţionale de pe teritoriul ambelor state, despre parcursul european al Belgradului şi despre cooperarea în formate multilaterale. Şeful diplomaţiei române a reiterat solicitarea Bucureştiului privind reluarea cât mai curând a activităţii Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Sârbe privind Minorităţile Naţionale, respectiv nominalizarea copreşedintelui sârb al acestei structuri.
Potrivit MAE, comisia reprezintă forumul consacrat pentru examinarea şi soluţionarea problemelor cu care se confruntă persoanele aparţinând minorităţilor naţionale înrudite. Aurescu a transmis angajamentul României de a sprijini viitorul european al Serbiei, subliniind însă importanţa implementării cu succes a agendei de reforme interne şi alinierii la standardele europene. El a reafirmat disponibilitatea statului român de a furniza sprijin tehnic pentru armonizarea cu acquis-ul comunitar, astfel încât să fie posibilă deschiderea de noi capitole în cadrul procesului de aderare la UE.
Recent, o delegaţie a românilor din Valea Timocului s-a aflat la Bucureşti unde a atras atenţia asupra situaţiei grave în care se găsesc cei în jur de 300.000 de români din Timoc, care sunt privaţi de drepturi elementare, precum şcoală în limba maternă, mass-media şi biserică în limba română. Reprezentanţii vlahilor din Timoc au trimis şi scrisori de protest instituţiilor de la Bruxelles, Bucureşti şi Belgrad în care au cerut drepturi consfinţite în Carta drepturilor fundamentale a UE.
Cei 33 de europarlamentari români au trimis scrisori comune preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell, în care le cer acestora acţiuni concrete pentru o mai bună reprezentare a românilor în funcţiile de conducere ale instituţiilor europene. Eurodeputaţii au sesizat că la 14 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană românii sunt subreprezentaţi în funcţiile de management ale instituţiilor europene, cum de altfel sunt şi cetăţenii altor state membre care s-au alăturat blocului comunitar începând din 2004.
„În cazul Comisiei, suntem deosebit de îngrijoraţi de faptul că (…) nu există niciun cetăţean român care să ocupe o funcţie de conducere în calitate de director general, în timp ce prezenţa cetăţenilor români în alte funcţii de conducere este, de asemenea, foarte redusă. Acest lucru este extrem de îngrijorător pentru noi, deoarece arată o deficienţă în strategia de resurse umane, care constituie o problemă atât pentru România, cât şi pentru Comisie”, se subliniază în scrisori.
De asemenea, europarlamentarii români arată că nu există niciun conaţional care să ocupe o funcţie de conducere în sediul central al Serviciului European de Acţiune Externă, iar cifrele indică o reprezentare slabă în delegaţiile UE din străinătate. Semnatarii consideră că această situaţie „este inacceptabilă, mai ales având în vedere faptul că România este a şasea ţară a Uniunii Europene în ceea ce priveşte dimensiunea populaţiei”. Europarlamentarii români cer şi o întâlnire cu şefa executivului comunitar pentru a putea remedia împreună această problemă.
Românii din Republica Moldova şi Ucraina sunt invitaţi să participe la a 29-a ediţie a Concursului Naţional „Ion Creangă” de creaţie literară – Poveşti, organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi. Competiţia este structurată pe trei secţiuni: „Poveşti scrise de copii”, la care pot participa elevi cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani, „Poveşti scrise de adolescenţi”, pentru cei între 15 şi 19 ani, şi „Poveşti scrise de adulţi”, categorie la care se pot înscrie persoanele de peste 20 de ani.
Lucrările, însoţite de un motto, trebuie să aibă maximum 15 pagini şi să fie expediate în 3 exemplare în plic timbrat până la data de 20 martie, la adresa Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi, str. Vasile Pogor nr. 4, cod poştal 700 110. Organizatorul precizează că în plic trebuie inserate numele autorului, vârsta, adresa, numărul de telefon, adresa de email, un CD cu lucrarea în format electronic şi trebuie menţionată categoria pentru care se face înscrierea. Textele care nu respectă aceste rigori sunt descalificate.
Premiile vor fi anunţate în cadrul Zilelor Bojdeucii, eveniment desfăşurat în perioada 14-15 aprilie, ocazie cu care va fi lansat volumul „Poveştile de la Bojdeucă”, care va conţine textele autorilor premiaţi la ediţia de anul trecut. Detalii suplimentare se pot obţine atât pe site-ul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, cât şi la numărul de telefon 0232 213 210.
