Jurnal Românesc – 05.03.2024
Consiliul Local și Departamentul de Cultură din Odesa au declarat că o stradă din centrul orașului va purta numele poetului Mihai Eminescu.
Roxana Vasile, 05.03.2024, 10:49
Consiliul Local și Departamentul de Cultură din Odesa au declarat că o stradă din centrul orașului va purta numele poetului Mihai Eminescu, în contextul în care – potrivit BUC PRESS – administrațiile mai multor orașe ucrainene vor să schimbe numele de străzi și piețe care au legătură cu Rusia, în cadrul unui proces de derusificare.
În schimb, tot potrivit BUC PRESS, președintele Asociației Național-Culturale a Românilor „Basarabia”, Anatol Popescu, susține că autoritățile din Odesa nu țin cont de doleanțele românilor referitor la redenumirea unei străzi în cinstea lui Mihai Eminescu. În timp ce ei spun că au solicitat conducerii orașului să opteze pentru o stradă simbol din centrul istoric, aceasta a redenumit „o ulicioară într-un cartier ce datează din anii 1960, greu accesibilă și fără nicio legătură cu zona veche.”
Reprezentanții Asociației „Basarabia” mai precizează că în Odesa au fost dezvelite de două ori busturi de bronz ale poetului național – în 1995, pe Bulevardul Francez, furat în 1999 (în perioada readucerii așa-zisei limbi moldovenești în școlile românești din Ucraina) și la 1 iunie 2011, pe actualul gard al Consulatului General al României, în lipsa unui spațiu special amenajat în oraș.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în ședința din 29 februarie, potrivit unui comunicat, „binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”. Momentan, majoritatea etnicilor români țin de Biserica Ortodoxă Ucraineană, ce aparține de Patriarhia Moscovei.
În egală măsură, însă, episcopul Epifanie al Bisericii Ortodoxe din Ucraina – o structură creată în urmă cu aproximativ 5 ani, prin separarea de Moscova – a „invitat” etnicii români să adere la instituția sa. Un studiu realizat în 2022 arăta că majoritatea românilor din Ucraina vor ca BOR să înființeze biserici în zonele în care locuiesc.
Decizia Sinodului BOR, salutată drept istorică și cu implicații politice, vine în contextul în care Patriarhia Română a organizat, în trecut, structuri canonice în afara granițelor și pentru românii din Serbia sau pentru cei din Ungaria. Totodată, în diaspora, au fost create, în ultimii ani, pe măsura instalării a milioane de români, episcopii, arhiepiscopii și chiar mitropolii. De altfel, Sfântul Sinod a decis, tot pe 29 februarie, înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii, cu sediul la Londra, precum și a Episcopiei Române a Irlandei și Islandei, cu sediul la Dublin.
Tot în ședința sinodală de la finele lui februarie, BOR a reafirmat că toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită.
Patriarhia Română a reactivat Mitropolia Basarabiei în 1992. Guvernul de la Chișinău din anii 1990 era dominat de foști comuniști sau de socialiști filoruși și nu a recunoscut Mitropolia Basarabiei. Abia când Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg a dat o hotărâre în acest sens, au recunoscut-o. În Moldova există Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove afiliată Patriarhiei ruse și Mitropolia Basarabiei, pe care rușii au desființat-o în 1812, când au anexat teritoriul de peste Prut. Multe parohii din Republica Moldova trec de la ruși la români, proces care s-a intensificat în ultima perioadă.
România participă la a 14-a ediţie a Festivalului Filmului Francofon din Roma (7-14 martie), prin proiecţia filmului ‘Oameni de treabă’ (2022), în regia lui Paul Negoescu. Evenimentul va avea loc duminică, 10 martie, la sediul Institutului Francez – Centre Saint Louis. Iniţiativa este susţinută de Ambasada României în Republica Italiană şi Accademia di Romania in Roma, cu sprijinul Institutului Cultural Român.
Prezenţa la Festivalul de la Roma se înscrie în seria de manifestări organizate pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Francofoniei.A 14-a ediţie a Festivalulului Filmului Francofon prezintă 16 filme de lung metraj, din care 13 în concurs, provenind din 14 ţări. Festivalul este organizat cu sprijinul reprezentanţelor diplomatice în Italia ale ţărilor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei și se va încheia cu decernarea de premii – Premiul Juriului şi Premiul Publicului.
