Jurnal românesc – 06.02.2026
Primul pachet de relansare economică pregătit de Guvernul de la Bucureşti a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Sorin Iordan, 06.02.2026, 11:40
Primul pachet de relansare economică pregătit de Guvernul de la Bucureşti a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor. Documentul conţine măsuri de sprijin pentru firme, dar şi noi concepte şi moduri de finanţare. Unul dintre noile instrumente prevăzute le este dedicat românilor din diaspora care vor să investească în ţară. Ei vor avea la dispoziţie 100 de milioane de euro pentru a face acest lucru. Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a declarat că obiectivul principal urmărit este mutarea accentului de pe o economie bazată pe consum, pe una bazată pe investiţii masive. În acest sens, se are în vedere acordarea unei mai mari importanţe Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, care va gestiona schemele de susţinere pentru companii, în special pentru cele care activează în domeniile importante ale economiei româneşti. O altă noutate este introducerea unui credit fiscal de 10% pentru firmele din zona de cercetare şi dezvoltare, precum şi introducerea unui instrument de finanţare de 200 de milioane de euro pentru companiile din industria naţională de apărare.
O propunere legislativă adoptată de Senatul de la Bucureşti urmăreşte dezvoltarea sectorului balnear ca un domeniu strategic al economiei naţionale. Actul normativ are prevederi referitoare la susţinerea investiţiilor în infrastructura balneară şi privind modernizarea şi creşterea calităţii serviciilor turistice din staţiuni. Propunerea se bucură de susţinere majoră atât în rândul reprezentanţilor puterii, cât şi în cel al opoziţiei. Parlamentarii au arătat că ponderea turismului în Produsul Intern Brut este foarte mică, de circa 2,5-2,6% şi că turismul balnear reprezintă 10% din total. Ei au mai subliniat faptul că România deţine aproximativ o treime din resursele naturale terapeutice ale Europei: ape minerale, nămoluri terapeutice şi gaze mofetice, resurse care pot genera sănătate, locuri de muncă şi dezvoltare economică. Actul normativ merge acum în Camera Deputaţilor care este for decizional în acest caz.
„3 zile în septembrie”, noul lungmetraj semnat de regizorul român Tudor Giurgiu, a avut premiera mondială pe 3 februarie, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam. Pelicula a fost selectată în secțiunea Limelight, dedicată autorilor consacrați și celor mai recente producții ale acestora. Filmul este descris drept „un lungmetraj exploziv, situat la granița dintre comedie romantică și tragedie, traversat de un umor negru acid”. La proiecţiile din Rotterdam au fost prezenţi regizorul Tudor Giurgiu, actorii Andreea Vasile, Emilian Oprea, Emilia Popescu, Adela Popescu, Mirela Zeța şi Conrad Mericoffer, cărora li s-au alăturat membri ai echipei de producţie. „3 zile în septembrie” va avea premiera în România pe 18 septembrie.
Filarmonica de Stat din Târgu Mureş va susţine un concert, pe 11 noiembrie, la Academia Ferenc Liszt din Budapesta. Acesta va reprezenta un prilej pentru oamenii de afaceri din România să pună la punct parteneriate cu firme din Ungaria, a declarat ambasadorul României în capitala ungară, Gabriel Şopandă. Diplomatul a vizitat aeroportul Transilvania din Târgu Mureş, unde a discutat posibilitatea dezvoltării infrastructurii de transport de mărfuri. S-a deplasat apoi la Luduş, în Parcul Industrial din Sânpaul, la Sovata, la câteva fabrici din Mureş şi la Universitatea de Medicină. Concertul de la Budapesta continuă seria spectacolelor internaţionale începută de Filarmonica de Stat din Târgu Mureş în urmă cu 2 ani la Viena şi care a continuat anul trecut la Berlin.
Aproape 17.000 de vizitatori au trecut pragul standului României de la Târgul Internațional de Carte de la Cairo, care și-a închis porțile pentru public. România a fost țară invitată de onoare la această ediție a celui mai important târg de carte din lumea arabă și de pe continentul african. Participarea României la s-a desfășurat sub sloganul „Cărţi pentru prieteni: de la Dunăre la Nil”. De-a lungul a 13 zile, standul naţional a găzduit evenimente incluse în programul cultural oficial, lansări de carte și traduceri în limba arabă şi interviuri acordate presei egiptene și internaționale de oficialii şi scriitorii români. Programul literar a reunit autori români importanți, precum Matei Vișniec, Ioana Pârvulescu, Denisa Comănescu sau Tatiana Țîbuleac. De asemenea, participarea a fost prilej de dialog la nivel înalt între conducerile unor universități de prestigiu din România și Egipt.
