Jurnal românesc – 06.03.2020

Medicul Adrian
Streinu Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase Matei
Balş din Capitală, îi sfătuieşte pe românii din străinătate care
intenţionează să revină în ţară de Paşte să îşi anuleze planurile. Dacă
nu au o nevoie anume să vină, să nu vină. Dacă trebuie să vină în mod
obligatoriu, atunci să ia în calcul că s-ar putea să nu poată să stea cu cei
dragi, a declarat acesta într-o emisiune la Medika TV.

Sorin Iordan, 06.03.2020, 11:38

Medicul Adrian
Streinu Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase Matei
Balş din Capitală, îi sfătuieşte pe românii din străinătate care
intenţionează să revină în ţară de Paşte să îşi anuleze planurile. Dacă
nu au o nevoie anume să vină, să nu vină. Dacă trebuie să vină în mod
obligatoriu, atunci să ia în calcul că s-ar putea să nu poată să stea cu cei
dragi, a declarat acesta într-o emisiune la Medika TV.

Cercel a precizat
că, în special cei care vin acasă din Italia, s-ar putea să fie puşi în
izolare la domiciliu, sau chiar în carantină
instituţionalizată. Medicul a mai spus că a rugat autorităţile competente
să publice acest avertisment inclusiv pe site-ul Ministerului de Externe,
astfel încât românii să ştie ce-i aşteaptă.

În Italia, unde
trăieşte cea mai numeroasă comunitate de români din afara graniţeţor – peste
1,2 milioane – epidemia de Covid-19 a provocat moartea a peste 140 de oameni,
iar numărul infectărilor a depăşit 3.250. Cele mai multe cazuri rămân
concentrate în nordul peninsulei, în regiunile Lombardia, Emilia Romagna şi
Veneto, unde se estimează că locuiesc aproximativ 500.000 de români.

Ambasada
României în Franţa a organizat o seară dedicată sărbătoririi rolului femeii în
societatea contemporană, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii şi aniversării
a 50 de ani de Francofonie. Ambasadorul Luca Niculescu a evocat româncele care
au marcat secolul trecut sau perioada contemporană.

Diplomatul a vorbit despre
Iulia Haşdeu, prima româncă înscrisă la Sorbona, despre Maria
Cuţarida-Crătunescu, prima româncă licenţiată în medicină, Virginia Andreescu
Haret, prima femeie-arhitect din lume, Eliza Leonida Zamfirescu, prima
femeie-inginer din Europa, Florica Bagdasar, prima femeie ministru în România
şi despre Sarmiza Bilcescu, prima femeie din Europa licenţiată în drept, primul
avocat femeie din România şi prima femeie din lume deţinătore a unui doctorat
în drept.

Evenimentul a prilejuit prezentarea Muzeului digital al
femeilor remarcabile, un proiect al asociaţiei internaţionale
Professional Women’s Network şi a unor materiale video cu aceeaşi temă.
Manifestarea s-a încheiat cu un recital al pianistei Axia Marinescu, al cărei
nou album, Introspections, s-a bucurat de o largă apreciere
internaţională.

Primarul
Clujului, Emil Boc, a anunţat că municipiul va participa la competiţia
Capitala europeană a inovării, care a fost câştigată anul trecut de
oraşul francez Nantes. Edilul a făcut anunţul după ce comisarul european pentru
inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, aflată în
vizită la Cluj, a dat startul acestei competiţii cu ocazia participării la
conferinţa StartUpCity Cluj-Napoca.

Oficialul european le-a
transmis reprezentanţilor oraşelor europene prezenţi la manifestare că îşi
doreşte să vadă exemple precum Nantes pe toată harta Europei şi i-a
îndemnat să facă dovada că sunt curajoşi, inovativi şi că pot îmbunătăţi viaţa
oamenilor.

La rândul său, primarul Emil Boc apreciază că transformările
produse în ultimii ani în municipiu pot face din acesta o capitală europeană a
inovării. În competiţie se pot înscrie oraşe europene care au peste 100.000 de
locuitori. Candidaturile pot fi depuse până pe 23 iunie. Câştigătorul va primi titlul de Capitală europeană a
inovării – 2020 şi un premiu în valoare de 1 milion de euro. Oraşele
calificate în finală vor primi, de asemenea, câte un premiu de 100.000 de euro.

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi Fundaţia
Romanian Business Leaders au semnat un protocol de colaborare, în cadrul
programului RePatriot, prin care intenţionează să-i atragă pe sportivii care
trăiesc în străinătate să concureze pentru România. În ultimii 30 de ani
România a exportat know-how în domeniul sportului. Actualmente, peste graniţele
ţării trăiesc peste 5 milioane de români. Este o resursă pe care România nu o
exploatează la adevărata ei valoare (…) Sunt foarte mulţi sportivi în Europa
care îşi doresc să reprezinte România, a declarat preşedintele COSR,
Mihai Covaliu.

Antreprenorul Marius Bostan, iniţiator al RePatriot, a afirmat
că iniţiativa încearcă să inspire cât mai mulţi români. RePatriot îşi
propune să conecteze diaspora cu ţara. Întoarcerea lor acasă este foarte
importantă pentru viitorul ţării şi pentru viitorul copiilor noştri, a
spus acesta.

COSR şi Romanian Business Leaders îşi propun să-i informeze pe
sportivii de origine română din străinătate despre posibilităţile pe care le au
în România, să organizeze tabere pentru copiii românilor de pretutindeni unde
să facă o selecţie a viitorilor sportivi de performanţă, să-i sprijine pe cei
care revin acasă ca antreprenori în domeniul sportiv şi să încurajeze
includerea sportivilor care trăiesc în afara României în loturile naţionale.