Jurnal românesc – 06.06.2017
Şeful statului român, Klaus Iohannis, aflat într-o vizită de lucru de cinci zile în SUA, a primit, luni, din partea Forumului Global American Jewish Committee Light Unto the Nations, cea mai înaltă distinctie a prestigioasei organizaţii. Aceasta se decernează unor şefi de stat sau de guvern în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei, promovării valorilor umane. Programul lui Klaus Iohannis include şi o întâlnire cu românii stabiliţi în SUA. Punctul culminant al vizitei va fi pe 9 iunie, când preşedintele român va avea convorbiri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump. Iohannis este primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est care va fi primit de presedintele SUA de la preluarea mandatului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leyla Cheamil, 06.06.2017, 12:25
Şeful statului român, Klaus Iohannis, aflat într-o vizită de lucru de cinci zile în SUA, a primit, luni, din partea Forumului Global American Jewish Committee Light Unto the Nations, cea mai înaltă distinctie a prestigioasei organizaţii. Aceasta se decernează unor şefi de stat sau de guvern în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei, promovării valorilor umane. Programul lui Klaus Iohannis include şi o întâlnire cu românii stabiliţi în SUA. Punctul culminant al vizitei va fi pe 9 iunie, când preşedintele român va avea convorbiri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump. Iohannis este primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est care va fi primit de presedintele SUA de la preluarea mandatului.
Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, susţine înfiinţarea unui lectorat de Limba română la Universitatea Alcalá de Henares, oraş spaniol situat în apropierea capitalei Madrid. El s-a întâlnit, saptamana trecuta, în Spania, cu rectorul Universităţii, care şi-a manifestat interesul pentru deschiderea unui astfel de lectorat, prin intermediul căruia ar urma să se predea Limba română şi elemente de cultură şi civilizaţie românească. Pot fi, de asemenea, derulate, prin acest lectorat, programe culturale care să atragă deopotrivă public spaniol şi românesc. Potrivit corespondentului Radio România, ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a remarcat, totodată, succesul programului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească, introdus în Spania în anul 2007. Cursul se predă în peste 350 de şcoli, din 14 regiuni ale Spaniei, ca activitate extraşcolară gratuită, finanţată de Institutul Limbii Române.
Fenomenul migraţionist reprezintă unul din factorii care pot influenţa cel mai mult arhitectura de securitate, în contextul complex al ameninţărilor la adresa acesteia, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall. Oficialul român participa, până joi, la Garmisch Partenkirchen (Germania), la reuniunea Migraţia internaţională şi securitatea globală, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, susţinut de guvernele SUA şi Germaniei. La eveniment sunt prezenti experţi şi reprezentanţi guvernamentali din 45 de ţări din Europa, Asia, zona Pacificului, Orientul Mijlociu şi Africa.
Foştii deportaţi în Bărăgan au fost comemoraţi, luni, la Oraviţa. In 2017 se împlinesc 66 de ani de când, în a doua zi de Rusalii, zeci de mii de persoane din această zonă au fost luate cu forţa din casele lor. Petru Mirciov, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan, filiala Timiş, a declarat ca, pe o fâşie de circa 25 km de la graniţa cu Iugoslavia, au fost deportate aproximativ 44 mii de persoane, aproape 13 mii de familii. El a mai spus ca, in Bărăgan, au murit circa 1.800 de persoane, dintre care 187 au fost copii. Potrivit lui Petru Mirciov, prin deportarea în Bărăgan, comuniştii au rezolvat două probleme – persoanele care s-au opus colectivizării au fost izolate şi li s-au luat proprietăţile, case, pământuri, animale şi utilaje, cu care s-au pus bazele colectivizării. Deportările în Bărăgan au avut loc în noaptea de 18 iunie 1951.
