Jurnal românesc – 08.10.2025
Un tren direct pe ruta Kiev - Ungheni - Bucureşti Nord şi retur va fi introdus în circulaţie din data de 10 octombrie, a informat compania nationala CFR Călători.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 08.10.2025, 11:00
Un tren direct pe ruta Kiev – Ungheni – Bucureşti Nord şi retur va fi introdus în circulaţie din data de 10 octombrie, a informat compania nationala CFR Călători. Preţul unei legitimaţii de călătorie în relaţia Bucureşti Nord – Kiev, la vagon de dormit (cu patru paturi în cabină), este de 73,4 euro. Durata calatoriei intre capitalele celor state vecine va fi de 24 de ore. Discuțiile pentru reintroducerea unui tren direct între cele două capitale s-au purtat încă din vară şi s-au făcut și teste. Sunt câțiva ani de când nu mai circulă un tren direct între București și Kiev, iar o mare diferență este că acum va ieși din țară pe la Ungheni și traversează Republica Moldova, în timp ce acum câțiva ani nu tranzita Republica Moldova, ci părăsea România la punctul de frontieră Vicșani – Vadu Siret (Ucraina). Refacerea legăturii feroviare între capitalele celor două state vecine este un gest normal într-un climat geopolitic profund viciat de războiul purtat de Rusia contra Ucrainei, care durează de peste trei ani şi jumătate.
România va prelua, pe 1 ianuarie 2026, preşedinţia în exerciţiu a Iniţiativei Central Europene (ICE) – a anunțat ministerul de Externe de la Bucureşti. Conform principiului rotației, care reglementează ordinea președințiilor organizației, România îi va succeda Serbiei și va exercita acest mandat până pe 31 decembrie 2026. Potrivit MAE, demersul reconfirmă „interesul prioritar acordat de România cooperării regionale, relațiilor de bună vecinătate și procesului de aderare europeană a statelor candidate, atât a celor din vecinătatea estică, Republica Moldova și Ucraina, cât și a partenerilor din Balcanii de Vest”. Pe durata mandatului, România își propune să contribuie prioritar la accelerarea procesului de integrare europeană a candidaților, la dinamizarea cooperării regionale, cu accent pe conectivitate, la intensificarea dialogului politic între participanți și a cooperării în plan economic. ICE este un format de cooperare regională care reunește nouă state membre UE – Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria – şi 7 state aspirante la admiterea în Uniune – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și Ucraina. România a mai exercitat o dată preşedinţia ICE, în 2009.
Proiectul „O carte pentru toţi”, lansat la Napoli, la închisoarea Secondigliano, prin care deţinuţilor români le este pusă la dispoziţie o bibliotecă în limba lor maternă, este condus de consulul general al României la Roma, Marian Popescu, alături de conducerea închisorii și a Prefecturii din oraşul italian, anunţă mass-media din Peninsulă. La prezentarea proiectului au participat şi instituţii româneşti, prin reprezentanţi ai consiliilor regionale din Sibiu, Tulcea, Călăraşi, Suceava şi Neamţ, care au făcut donaţii. Napoli este oraşul în care, pentru prima dată, un cetăţean român aflat în închisoare a trimis o scrisoare şefului biroului consular, solicitând sprijin în obţinerea unei cărţi de citit în limba sa. Cărţile în limba română donate de Consulatul General al României au fost înmânate unui cetăţean român deţinut. Acestea vor face parte din colecţia de cărţi păstrată în biblioteca penitenciarului, accesibilă oricărei persoane interesate de lectură. Proiectul „O carte pentru toţi” va fi lansat şi în alte penitenciare din Italia şi va fi extins şi în centrele care adăpostesc minori români aflaţi sub tutelă.
Din 12 octombrie, România, alături de celelalte state membre ale UE, va operaționaliza Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), un instrument modern de control la frontiera externă a Spațiului Schengen. Acesta este un sistem electronic care înregistrează data și locul de intrare și de ieșire a cetățenilor țărilor terțe admiși pentru șederi pe termen scurt – inclusiv cetățenii Republicii Moldova,majoritar românofonă, dar și datele alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) ale acestora, și calculează durata de ședere autorizată. EES nu restrânge drepturile de călătorie existente, ci oferă un mecanism mai rapid și mai sigur de verificare, înlocuind treptat ștampilarea documentelor de călătorie. Datele sunt stocate pentru o perioadă de 3 ani (sau 5 ani în cazul refuzului intrării ori al depășirii perioadei legale de ședere), cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor. Scopul implementării acestui sistem este asigurarea unui control la frontieră mai sigur, mai rapid și mai eficient, care să reducă timpii de așteptare și să contribuie la o mai bună protejare a granițelor UE. Implementarea se va realiza progresiv şi va fi extinsă pe întreaga frontieră externă a României.
