Jurnal românesc – 09.08.2021
Blocul
Naţional Sindical (BNS) a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui României,
Klaus Iohannis, în care îl acuză că îşi doreşte mai multă flexibilitate pentru
cei ce vor să muncească în afara ţării, în loc să se preocupe de valorificarea
resurselor umane în ţară. Organizaţia precizează că în cei şapte ani de mandat,
șeful statului a acceptat o singura întâlnire cu reprezentanţii lucrătorilor,
confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, dar s-a întâlnit în
nenumărate rânduri cu reprezentanţii mediului de afaceri. ‘În timpul mandatelor
dvs, piaţa muncii a continuat să sufere mutaţii importante care au afectat
profund drepturile şi libertăţile lucrătorilor, calitatea locurilor de muncă şi
nu în ultimul rând sistemul de securitate socială’, se menţionează în
scrisoare. Totodată, organizaţia
sindicală susţine că de când este stat membru al UE, România nu a reuşit să
reducă decalajele sociale faţă de media Uniunii decât în foarte mică măsură.
‘Cât timp România oferă oportunităţi de studiu atât de limitate, iar condiţiile
de muncă sunt atât de precare (salarii mici, drepturi adesea încălcate,
expunere frecventă la risc, etc.), mesajul dvs îndeamnă cetăţenii români către
singura opţiune viabilă – migraţia’, concluzionează sindicaliştii BNS.
Daniela Budu, 09.08.2021, 11:00
Blocul
Naţional Sindical (BNS) a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui României,
Klaus Iohannis, în care îl acuză că îşi doreşte mai multă flexibilitate pentru
cei ce vor să muncească în afara ţării, în loc să se preocupe de valorificarea
resurselor umane în ţară. Organizaţia precizează că în cei şapte ani de mandat,
șeful statului a acceptat o singura întâlnire cu reprezentanţii lucrătorilor,
confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, dar s-a întâlnit în
nenumărate rânduri cu reprezentanţii mediului de afaceri. ‘În timpul mandatelor
dvs, piaţa muncii a continuat să sufere mutaţii importante care au afectat
profund drepturile şi libertăţile lucrătorilor, calitatea locurilor de muncă şi
nu în ultimul rând sistemul de securitate socială’, se menţionează în
scrisoare. Totodată, organizaţia
sindicală susţine că de când este stat membru al UE, România nu a reuşit să
reducă decalajele sociale faţă de media Uniunii decât în foarte mică măsură.
‘Cât timp România oferă oportunităţi de studiu atât de limitate, iar condiţiile
de muncă sunt atât de precare (salarii mici, drepturi adesea încălcate,
expunere frecventă la risc, etc.), mesajul dvs îndeamnă cetăţenii români către
singura opţiune viabilă – migraţia’, concluzionează sindicaliştii BNS.
Autorităţile
separatiste din Transnistria au refuzat înregistrarea liceului ‘Lucian Blaga’ -
singurul cu predare în limba română din Tiraspol – suspendându-i în consecinţă
activitatea pentru cel puţin trei luni, relatează Agora.md. Pentru a rezolva
situaţia în apropierea deschiderii anului şcolar, oficiul Avocatului Poporului
pentru drepturile copilului a solicitat intervenţia guvernului de la Chişinău.
Reprezentanţii biroului Avocatul Poporului pentru protecţia drepturilor
copilului susţin că, în aceste condiţii, copiii care frecventează liceul nu vor
putea continua procesul educaţional în anul şcolar 2021/2022, fapt care încalcă
dreptul la educaţie şi mai multe articole din Convenţia ONU pentru drepturile
copilului.
Biserica
românească de la Moncalieri, prima biserică ortodoxă construită din temelii pe
pământ italian, a fost inclusă în volumul Lasciamoci stregare dalla luna.
Moncalieri dal Medioevo ai giorni nostri (Să ne lăsăm vrăjiți de lună.
Moncalieri din Evul Mediu până în prezent), semnat de Domenico Giacotto
și Gian Giorgio Massara. In 192 de pagini, cartea prezintă oameni, locuri,
fapte din istoria și din actualitatea culturală a localității Moncalieri. La
pagina dedicată bisericii românești se poate admira o superbă imagine capturată
de fotograful Mihai Bursuc și se poate citi: «O floare s-a născut în Borgo San
Pietro. Prima biserică ortodoxă din Italia, construită în întregime din lemn,
este la Moncalieri. (…) În stil Maramureș, acea zonă din România care abundă
de splendide biserici din secolele XV-XVI, incluse în Patrimoniul Mondial
UNESCO.» Biserica poartă hramul Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia și este
păstorită de preotul paroh Marius Floricu, care a fost și inițiatorul acestui
proiect. Ea face parte dintr-un ansamblu mai amplu, denumit Centrul de cult
pentru religia ortodoxă Moncalieri, care mai cuprinde o poartă tradiţională
maramureşeană, un altar estiv, un prăznicar şi o casă parohială cu sală polifuncţională.
Proiectul a fost prezentat şi premiat la Festivalul de Arhitectură Torino 2013.
Biblioteca
Judeţeană ‘Alexandru şi Aristia Aman’ (Craiova) a obţinut o nouă donaţie de
carte pentru Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc – Colecţia ‘Biblioteca Română
din Freiburg’. Alcătuită din cărţi, reviste şi obiecte cu o valoare simbolică
inestimabilă şi cu un mare potenţial muzeal, Colecţia cuprinde inclusiv o serie
de documente şi manuscrise ale lui Nicolae Romanescu, primarul iconic al
Craiovei. În felul acesta, potrivit directorului Mihai Neagu, ‘o parte
importantă a istoriei Craiovei se întoarce acasă din exil’. Înfiinţată la 1 mai
1949, Biblioteca Română din Freiburg este o instituţie simbolică a exilului
românesc postbelic, cu un patrimoniu impresionant de carte, documente şi
obiecte muzeale, care relevă amplitudinea fenomenelor culturale româneşti din
diaspora. Biblioteca deţine o colecţie aproape completă a tuturor revistelor şi
gazetelor româneşti din exil, precum şi manuscrise de o valoare inestimabilă
precum: manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu şi
manuscrise ale unor scriitori ca Vasile Alecsandri, Mircea Eliade, George
Enescu, Elena Văcărescu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu. Acest patrimoniu
este completat de obiecte şi costume populare din aproape toate provinciile
româneşti şi din Macedonia.
