Jurnal românesc – 09.08.2024

Pompierii români aflaţi în Grecia pentru a ajuta la stingerea incendiilor de vegetaţie au participat, în aceste zile, la misiuni de patrulare şi monitorizare în două zone din Nea Makri, din regiunea Attica, lângă Atena, precum şi la un exerciţiu comun, pentru testarea procedurilor specifice de răspuns.

Mihai Pelin, 09.08.2024, 11:22

Pompierii români aflaţi în Grecia pentru a ajuta la stingerea incendiilor de vegetaţie au participat, în aceste zile, la misiuni de patrulare şi monitorizare în două zone din Nea Makri, din regiunea Attica, lângă Atena, precum şi la un exerciţiu comun, pentru testarea procedurilor specifice de răspuns. În prezent, în zona în care aceştia se află riscul de izbucnire a unor incendii este estimat la nivel mediu, fiind însă ridicat în zone din sudul Greciei.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului de Interne de la București, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, participă, în perioada 1 august – 15 septembrie, pentru al patrulea an consecutiv, cu modulul naţional specializat de stins incendii de pădure, în vederea consolidării rezilienţei autorităţilor elene în gestionarea acestui tip de risc. Schimbarea efectivelor se va realiza în 16 şi 31 august, urmând ca alte două serii a 40 de pompieri să înlocuiască personalul de lângă Atena. Suplimentarea tehnicii şi a personalului de intervenţie va fi realizată în funcţie de dinamica situaţiilor înregistrate în teren, la solicitarea autorităţilor elene, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă.

* * *

Românii plecați la muncă în străinătate se numără printre cei mai mari investitori în economia României, cu 6,5 miliarde de euro trimiși în țară în 2023, un record absolut. Această sumă este echivalentul a 2% din PIB-ul României. Anul trecut, ei au trimis în țară cu 350 milioane de euro mai mult decât în 2022 şi mai mult decât dublu faţă de acum un deceniu, arată datele BNR. Valoarea remiterilor personale de anul trecut a depăşit chiar şi nivelul din 2007-2008, anii de imediat după aderarea la UE (când a existat un exod masiv) şi, totodată, ultimii ani de boom economic.

Principalele surse de remiteri sunt acum Germania (1,4 miliarde de euro) şi Marea Britanie (1,5 miliarde de euro), ţări care au câştigat teren în detrimentul Spaniei (400 milioane de euro) şi Italiei (800 milioane de euro). Aceste ţări sunt mai dezvoltate şi plătesc salarii pe măsură, aşadar oamenii au mai mulţi bani de trimis acasă, spun sociologii. În opinia lor, mai există o posibilă expli¬caţie pentru această situaţie, dincolo de faptul că diaspora a ajuns la un nivel de bunăstare ce îi permite să trimită bani mai mulţi în ţară. Unii români pensionari au revenit în ţară şi şi-au portat aici pensia, în timp ce alţii vor să se întoarcă şi pregătesc „terenul“ prin trimiterea unor bani în conturile locale, care să le permită să ducă o viaţă cât mai bună.

* * *

Expoziţia „Brâncuși inspiră”, de la ICR Paris, a fost prelungită până la 31 august. Mai mulţi artiști româno-francezi îl celebrează pe celebrul sculptor român, iar evenimentul cultural a fost organizat în rezonanță cu retrospectiva Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris. Pentru a celebra și a pune în perspectivă opera lui Constantin Brâncuși, ICR reunește, la sediu, artiști contemporani care evoluează în diferite sfere geografice și artistice: Ştefan Beiu (pictor), Dan Ciupureanu (fotograf), Daniela Codiță (pictor), Melissa Maria Dillon, Aurelian Răzvan Dinu (pictor), Cristina Elinescu (pictor), Viorel Enache (sculptor), Ioana Fluerașu (sculptor), Karin Guni (artist vizual), Petra Marian (artist vizual), Marievic (artist vizual), Iulia Şchiopu (pictor) și Florentin Tănăsescu (sculptor).

Peste 30 de lucrări personale vechi sau recente sunt mărturie despre omniprezenţa spiritului brâncuşian în rândul artiștilor actuali. Recent, UNESCO a inclus pe lista patrimoniului universal ansamblul sculptural „Calea eroilor” realizat de Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu, un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial. Cele patru componente sculpturale proiectate și realizate de Constantin Brâncuși – Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana infinitului – sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m.

* * *

Până pe 30 august, la sediul ICR Lisabona poate fi vizitată expoziția „Tradiția satului românescˮ. Aceasta reunește 100 de piese reprezentative ale universului rural românesc din provinciile istorice Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Moldova și Transilvania. Sunt prezentate țesături, obiecte din ceramică, precum și obiecte din lemn cu valoare decorativă, ceremonială sau aparținând industriei casnice textile cum ar fi linguri, obiecte de cult, furci de tors. ICR notează că, în trecut, toate aceste obiecte făceau parte din locuința tradițională românească, fiind destinate decorării interiorului țărănesc sau folosite cu prilejul unor evenimente importante din viața familiei. Cele 100 de exponate ilustrează activitățile care, odinioară, se derulau în satele românești. De asemenea, expoziția promovează arta cămășii cu altiță și a ceramicii de Horezu, elemente incluse de UNESCO pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.