Jurnal românesc – 10.10.2017
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va dezbate,
joi, în regim de urgenţă, la solicitarea României, situaţia creată în Ucraina
după adoptarea noii legi a Educaţiei. La finele lunii septembrie, preşedintele
ucrainean Petro Poroşenko a decis să promulge actul normativ. Criticat de
autorităţile din România, dar şi din alte ţări din regiune care au comunităţi
etnice în republica ex-sovietică, legea întăreşte, în colegii şi licee,
învăţământul în limba ucraineană în detrimentul celui în limbile minorităţilor.
Anterior promulgării, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, împreună cu
omologii săi din Bulgaria, Grecia şi Ungaria, au transmis şefului diplomaţiei
din Ucraina, Secretarului General al Consiliului Europei şi Înaltului Comisar
al OSCE pentru Minorităţi Naţionale o scrisoare comună prin care îşi exprimau
îngrijorarea faţă de adoptarea proiectului legii Educaţiei şi cereau asigurarea
protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale. Avocatul Poporului din România
a anunţat, şi el, că s-a sesizat din oficiu în cazul documentului. Parlamentul
României a adoptat, în unanimitate, o declaraţie prin care a solicitat Kievului
soluţionarea rapidă a situaţiei, iar preşedintele Klaus Iohannis, în semn de
protest, şi-a anulat vizita pe care ar fi trebuit să o facă la Kiev. Cât despre
comunitatea de români din Ucraina, aceasta a vorbit despre un proces de
lichidare a şcolilor româneşti şi de ‘ucrainizare’ a minorităţilor etnice.
Minoritatea românească din Ucraina însumează circa 500 de mii de persoane.
Roxana Vasile, 10.10.2017, 12:09
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va dezbate,
joi, în regim de urgenţă, la solicitarea României, situaţia creată în Ucraina
după adoptarea noii legi a Educaţiei. La finele lunii septembrie, preşedintele
ucrainean Petro Poroşenko a decis să promulge actul normativ. Criticat de
autorităţile din România, dar şi din alte ţări din regiune care au comunităţi
etnice în republica ex-sovietică, legea întăreşte, în colegii şi licee,
învăţământul în limba ucraineană în detrimentul celui în limbile minorităţilor.
Anterior promulgării, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, împreună cu
omologii săi din Bulgaria, Grecia şi Ungaria, au transmis şefului diplomaţiei
din Ucraina, Secretarului General al Consiliului Europei şi Înaltului Comisar
al OSCE pentru Minorităţi Naţionale o scrisoare comună prin care îşi exprimau
îngrijorarea faţă de adoptarea proiectului legii Educaţiei şi cereau asigurarea
protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale. Avocatul Poporului din România
a anunţat, şi el, că s-a sesizat din oficiu în cazul documentului. Parlamentul
României a adoptat, în unanimitate, o declaraţie prin care a solicitat Kievului
soluţionarea rapidă a situaţiei, iar preşedintele Klaus Iohannis, în semn de
protest, şi-a anulat vizita pe care ar fi trebuit să o facă la Kiev. Cât despre
comunitatea de români din Ucraina, aceasta a vorbit despre un proces de
lichidare a şcolilor româneşti şi de ‘ucrainizare’ a minorităţilor etnice.
Minoritatea românească din Ucraina însumează circa 500 de mii de persoane.
Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice
în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, a avut luni o întrevedere cu secretarul
de stat pentru afaceri externe şi cooperare internaţională din Italia, Vincenzo
Amendola. A fost reafirmat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale, reflectat
în calendarul politico-diplomatic şi în cooperarea foarte bună în domeniul
schimburilor economice şi al investiţiilor. George Ciamba a exprimat interesul
pentru consolidarea, în continuare, a dialogului politic româno-italian, inclusiv prin
reuniuni interguvernamentale, Italia fiind unul dintre partenerii strategici ai
României la nivelul Uniunii Europene. A salutat, totodată, rolul de liant al
comunităţii române din Italia şi al comunităţii italiene de afaceri din
România, care potenţează suplimentar relaţiile bilaterale tradiţionale, bazate
pe afinitatea istorică şi lingvistică dintre cele două state.
Conducerea Aeroportului Internaţional Arad a anunţat că are
discuţii cu operatori aerieni pentru zboruri regulate către oraşe din Italia,
Spania şi Marea Britanie. Decizia a fost luată după ce, anul acesta, aeroportul
din vestul ţării a avut de 30 de ori mai mulţi pasageri decât în 2016, după
lansarea curselor către Antalya, Turcia. Dacă anul trecut au fost înregistraţi
doar 381 de pasageri, în primele nouă luni din 2017 numărul lor a ajuns la
11.202, cei mai mulţi în perioada verii. Aeroportul Internaţional Arad a fost
extins şi modernizat, ceea ce a crescut capacitatea de lucru de zece ori, de la
50 la 500 de pasageri pe oră, adică o medie de 200.000 de pasageri pe an.
