Jurnal românesc – 10.12.2021
Consiliul Tineretului din România, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi Consiliul Naţional al Elevilor susţin scăderea la 16 ani a vârstei de la care se poate exercita dreptul de vot. „Considerăm că aceasta reprezintă o măsură benefică, firească pentru o democraţie sănătoasă (…) care va încuraja o participare mai numeroasă şi mai semnificativă a tinerilor din România la luarea unor decizii atât de importante, care îi vizează în mod direct”, au transmis reprezentanţii organizaţiilor. Aceştia au arătat că, în urma unei consultări publice realizate în anul 2018, a rezultat că 54% dintre tinerii români cred că măsura scăderii vârstei pentru dreptul de vot va avea un impact pozitiv asupra implicării tinerilor în problemele comunităţii. De asemenea, Consiliul Tineretului din România, împreună cu alte câteva zeci de organizaţii iniţiatoare, a propus în Rezoluţia Tinerilor 2020-2027 şi includerea în sistemul formal de învăţământ a disciplinei „Educaţie pentru participare”. Recent, preşedintele Senatului, fostul premier Florin Cîţu, a declarat că o modificare a Constituţiei României în sensul reducerii vârstei de la care se poate vota ar fi „un lucru bun” în condiţiile în care o astfel de măsură s-ar alinia tendinţelor constatate în ţările Uniunii Europene.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 10.12.2021, 11:53
Consiliul Tineretului din România, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi Consiliul Naţional al Elevilor susţin scăderea la 16 ani a vârstei de la care se poate exercita dreptul de vot. „Considerăm că aceasta reprezintă o măsură benefică, firească pentru o democraţie sănătoasă (…) care va încuraja o participare mai numeroasă şi mai semnificativă a tinerilor din România la luarea unor decizii atât de importante, care îi vizează în mod direct”, au transmis reprezentanţii organizaţiilor. Aceştia au arătat că, în urma unei consultări publice realizate în anul 2018, a rezultat că 54% dintre tinerii români cred că măsura scăderii vârstei pentru dreptul de vot va avea un impact pozitiv asupra implicării tinerilor în problemele comunităţii. De asemenea, Consiliul Tineretului din România, împreună cu alte câteva zeci de organizaţii iniţiatoare, a propus în Rezoluţia Tinerilor 2020-2027 şi includerea în sistemul formal de învăţământ a disciplinei „Educaţie pentru participare”. Recent, preşedintele Senatului, fostul premier Florin Cîţu, a declarat că o modificare a Constituţiei României în sensul reducerii vârstei de la care se poate vota ar fi „un lucru bun” în condiţiile în care o astfel de măsură s-ar alinia tendinţelor constatate în ţările Uniunii Europene.
Deputatul Alianţei pentru Unirea Românilor Ringo Dămureanu i-a solicitat ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, convocarea de urgenţă a ambasadorului Franţei la Bucureşti, Laurence Auer, după ce Ministerul Economiei ar fi confirmat că diplomaţii francezi au exercitat presiuni asupra autorităţilor române pentru încetarea controalelor la mari retaileri francezi din România. Vicepreşedinte AUR acuză reprezentanţa diplomatică franceză de o „intervenţie neprotocolară”, care, în opinia sa, ar fi dus inclusiv la schimbarea din funcţie a şefului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Claudiu Dolot, care a fost demis luna trecută de premierul interimar Florin Cîţu. „România are legi şi trebuie respectate, iar autorităţile de control îşi fac treaba, indiferent de numele şi statutul celor care se află în faţa lor”, a declarat Ringo Dămureanu. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a derulat un val de controale în preajma Black Friday, care au scos la lumină practici ilegale şi s-au soldat cu amenzi substanţiale aplicate lanţurilor de hipermarketuri şi comercianţilor online.
Filmul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, al regizorului Radu Jude, va fi proiectat în cadrul celei de-a 23-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Rio de Janeiro, care se desfăşoară între 9 şi 19 decembrie. Pelicula este câştigătoare a Ursului de Aur la a 71-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin şi, totodată, propunerea României pentru o nominalizare la premiile Oscar din 2022 la categoria „cel mai bun lungmetraj internaţional”. Filmul lui Radu Jude se alătură altor peste 100 de producţii cinematografice braziliene şi internaţionale care vor fi prezentate în festival, între care „Madres paralelas”, cel mai recent film al lui Pedro Almodovar, „Rifkins Festival”, regizat de Woody Allen, „Benedetta”, de Paul Verhoeven sau „Nightmare Alley” regizat de Guillermo del Toro. Ediţia de anul acesta a Festivalului de la Rio revine astfel după un an de pauză cauzat de restricţiile sanitare şi este mai compactă în comparaţie cu cele precedente, în cadrul cărora erau prezentate, în medie, peste 500 de filme.
Pelicula „MO” de Radu Dragomir reprezintă România la Zilele Filmului European, care are loc între 10 și 12 decembrie la Cineteca Milano Meet. Filmul românesc a avut premiera în 2019 şi îi are ca protagoniști pe Dana Rogoz, Răzvan Vasilescu și Mădălina Craiu. Lungmetrajul va fi proiectat, cu subtitrare în limba italiană, pe 12 decembrie. Alături de acesta, la manifestare sunt prezentate alte 8 producții cinematografice europene din Elveția, Franța, Germania, Polonia, Cehia, Spania, Ungaria și Belgia. Zilele Filmului European este un proiect al Institutelor culturale europene și misiunilor diplomatice membre ale clusterului EUNIC. Accesul publicului spectator în sălile de cinema se face cu prezentarea Certificatului Verde Covid, care să ateste vaccinarea anti-COVID-19, trecerea prin boală sau efectuarea unui test antigen sau molecular cu rezultat negativ.
