Jurnal românesc – 11.04.2016
Partidele politice din România
îşi pot depune candidaturile pentru alegerile locale începând de luni,
până pe 26 aprilie. Potrivit calendarului electoral, pe 4 mai vor fi anunţate
candidaturile rămase definitive, iar campania electorală va avea loc în
perioada 6 mai – 4 iunie. 126 de partide, alianţe şi uniuni şi-au înscris la
Biroul Electoral Central denumirile şi însemnele cu care vor candida la
alegerile locale de pe 5 iunie.
Bogdan Matei, 11.04.2016, 12:10
Partidele politice din România
îşi pot depune candidaturile pentru alegerile locale începând de luni,
până pe 26 aprilie. Potrivit calendarului electoral, pe 4 mai vor fi anunţate
candidaturile rămase definitive, iar campania electorală va avea loc în
perioada 6 mai – 4 iunie. 126 de partide, alianţe şi uniuni şi-au înscris la
Biroul Electoral Central denumirile şi însemnele cu care vor candida la
alegerile locale de pe 5 iunie.
Circa o mie de primari din România şi Republica Moldova au
participat, în premieră, la Bucuresti, la o conferinţă comună a
reprezentanţilor comunităţilor locale din cele două state. Cu acest prilej, au
fost perfectate 450 de acorduri de înfrăţire şi parteneriat, care stabilesc
acţiuni comune pentru dezvoltare în domeniile economic, educaţional, cultural,
sportiv şi administrativ.
Agenţia
de evaluare economică şi financiară Standard and Poor’s a decis să menţină
ratingul României la nivelul BBB
minus, cu perspectivă stabilă. Acesta este primul calificativ din categoria
celor acordate ţărilor recomandate pentru investiţii. A fost menţinut şi
ratingul pentru împrumuturi pe termen scurt la nivelul A-3. Agenţia menţionează
că a luat în considerare în păstrarea acestor calificative nivelul moderat de
îndatorare externă şi perspectivele stabile de creştere economică.
Statele Unite nu vor suspenda vizele pentru cetăţenii celor cinci
ţări membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, care nu fac parte din
programul Visa Weaver, până când acestea nu vor îndeplini standardele de
securitate şi administrative. Potrivit purtătorului de cuvânt al
departamentului de Stat, Mark Toner, citat de corespondenta Radio România,
Washingtonul îşi va menţine această decizie chiar dacă Uniunea Europeană ia în
calcul, ca măsură de reciprocitate, introducerea de vize pentru accesul
cetăţenilor americani în spaţiul comunitar. Bulgaria, Croaţia, Ciprul, Polonia
şi România, a spus Toner, nu au îndeplinit cerinţele programului Visa Weaver,
stabilite prin lege. El a menţionat că aceste state trebuie tratate individual,
pe baze bilaterale, pentru a fi ajutate să rezolve problemele care-i împiedică
pe cetăţenii lor să obţină accesul fără viză în Statele Unite.
Mai mult de jumătate din români, 54%, nu
sunt de acord cu prezenţa refugiaţilor pe teritoriul României, arată
concluziile unui raport de cercetare realizat de Asociaţia Pro Democraţia.
Majoritatea celor chestionaţi sunt împotriva cotelor de refugiaţi impuse pentru
fiecare stat membru al Uniunii Europene şi consideră că aceştia ar trebui
plasaţi în tabere speciale. Raportul mai arată că 45% dintre români asociază
criza refugiaţilor cu războiul social, 31% cu conflicte religioase, iar aproape
jumătate se simt în nesiguranţă în contextul crizei refugiaţilor. Până acum, în
România, media cererilor de azil a fost de 1.200-1.300 pe an. Cei mai mulţi
solicitanţi provin din Siria, Irak, Pakistan şi Somalia.
Peste 100.000 de cetăţeni străini cu drept
de şedere se aflau în România la sfârşitul primului trimestru al anului 2016,
potrivit evidenţelor Inspectoratului General pentru Imigrări. Dintre aceştia,
circa 65.000 provin din state nemembre ale UE, în special din Republica
Moldova, Turcia şi China. Dintre cetăţenii statelor membre ale UE, cei mai
mulţi sunt italieni. Principalele motive pentru care străinii şi-au stabilit
reşedinţa pe teritoriul României sunt familia, studiile sau locul de muncă.
