Jurnal românesc – 11.07.2017
Pactul cu diaspora, un memorandum în baza căruia reprezentanţi ai instituţiilor din România şi ai organizaţiilor românilor din străinătate vor stabili un cadru de dezvoltare a relaţiilor, va fi semnat în acest an, la Bucureşti, a informat Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia). În document se va vorbi despre participarea românilor din străinătate la redactarea unor legi care-i privesc direct sau indirect, participarea lor la viaţa politică a ţării, participarea la dezvoltarea economică, prin investiţii directe sau atragerea de investitori, angajamentul clar al statului de a sprijini reîntoarcerea în ţară a românilor şi facilităţile pentru cei repatriaţi, programele de sprijin pentru menţinerea limbii române şi a tradiţiilor româneşti în comunităţile românilor din străinătate.
Mihai Pelin, 11.07.2017, 12:04
Pactul cu diaspora, un memorandum în baza căruia reprezentanţi ai instituţiilor din România şi ai organizaţiilor românilor din străinătate vor stabili un cadru de dezvoltare a relaţiilor, va fi semnat în acest an, la Bucureşti, a informat Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia). În document se va vorbi despre participarea românilor din străinătate la redactarea unor legi care-i privesc direct sau indirect, participarea lor la viaţa politică a ţării, participarea la dezvoltarea economică, prin investiţii directe sau atragerea de investitori, angajamentul clar al statului de a sprijini reîntoarcerea în ţară a românilor şi facilităţile pentru cei repatriaţi, programele de sprijin pentru menţinerea limbii române şi a tradiţiilor româneşti în comunităţile românilor din străinătate.
Totodată, va fi subliniat rolul diaspora în sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, iar documentul va reprezenta un semnal dat de ambele părţi de apropiere şi reconstituire a unităţii. Memorandumul va fi semnat de reprezentanţi ai comunităţilor din străinătate, de parlamentari şi reprezentanţi ai instituţiilor care au competenţe în domeniul românilor de pretutindeni, dar şi de toţi reprezentanţii instituţionali locali – primării, consilii judeţene – care vor dori să dea un semnal de apropiere de diaspora. După lansarea ideii, zerci de asociaţii din Italia, Spania, Belgia şi Grecia şi-au manifestat sprijinul.
Premierul român Mihai Tudose a declarat, luni, după şedinţa coaliţiei PSD-ALDE, că nu se desfiinţează Pilonul II de pensii, care administrează active de aproape 40 de miliarde lei (8,7 miliarde euro), dar i-a cerut ministrului Muncii, Lia Vasilescu, o analiză pentru a vedea cum este gestionat acest fond. La rândul său, Lia Olguţa Vasilescu a precizat că a solicitat Autorităţii de Supraveghere Financiară date despre Pilonul II, pentru a vedea cum se calculează pensiile şi care este diferenţa între sumele pe care le primesc pensionarii care cotizează şi la stat. Ministrul a ţinut să precizeze că nu este vorba despre naţionalizarea sau desfiinţarea acestuia. La sfâşitul lunii iunie, Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, declara că Pilonul II va fi desfiinţat, banii vor fi returnaţi contribuabililor, care vor trebui să aleagă între Pilonul I, de stat, sau Pilonul III, privat. Ulterior, el a revenit şi a spus că nu a declarat că susţine desfiinţarea Pilonului ll, ci doar a răspuns unei întrebări care „probabil, a fost interpretată greşit”.
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman a aprobat 32 proiecte în valoare de 76 milioane euro, prin Diaspora Start Up, acestea fiind destinate antreprenorilor români care locuiesc în străinatate sau celor care s-au întors recent în ţară şi doresc să-şi valorifice abilităţile profesionale dobândite în afară, prin deschiderea unei afaceri în România. Astfel, cetăţenii români care au domiciliul în străinatate de minimum 12 luni şi doresc să-şi înfiinţeze o afacere în România, pot accesa ajutorul de minimis în valoare maximă de 40.000 euro şi pot urma programe de formare antreprenorială (inclusiv de tip e-learning). În context, Andreea Pastîrnac, ministru pentru Românii de Pretutindeni, a subliniat că Diaspora Start-up este un exemplu foarte bun de conlucrare interministerială, prin care sunt sprijiniţi antreprenorii să se întoarcă acasă şi să aducă atât plus-valoare economiei româneşti cât şi infuzie de know-how din statele unde au lucrat.
