Jurnal românesc – 11.08.2017
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea
Păstîrnac, a declarat joi, la Suceava, că unul dintre obiectivele ministerului
pe care îl coordonează se referă la păstrarea identităţii naţionale, iar în
acest sens se are în vedere finanţarea de proiecte ce presupun extinderea,
profesionalizarea şi eficientizarea mass-media în limba română. Potrivit
oficialului, există numeroase publicaţii, ziare, televiziuni, posturi de radio
şi publicaţii on-line în limba maternă ale românilor din afara graniţelor cărora
ministerul le-a acordat în acest an o atenţie specială. Totodată, ministerul
are un proiect de sprijinire a jurnaliştilor din Serbia unde există comunităţi
importante de români. Ministrul a anunţat, de asemenea, că în semestrul doi al
acestui an se va derula un program de formare pentru jurnaliştii din diaspora,
la Bucureşti, dar şi în zone din România unde sunt studiouri teritoriale
importante care realizează programe pentru comunităţile istorice, dar şi pentru
noua diasporă. Andreea Păstîrnac a mai spus că interesul autorităţilor din
România este crescut pentru siguranţa românilor plecaţi la muncă în afara
graniţelor şi a adus în discuţie un proiect multidisciplinar, care se derulează
în prezent, făcând referire la situaţia românilor din Sicilia. Declaraţiile au
fost făcute în cadrul campaniei Informare acasă! Siguranţă în
lume!, care are loc, în această perioadă, în Botoşani, Suceava, în Neamţ
şi în alte regiuni ale ţării.
Daniela Budu, 11.08.2017, 11:43
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea
Păstîrnac, a declarat joi, la Suceava, că unul dintre obiectivele ministerului
pe care îl coordonează se referă la păstrarea identităţii naţionale, iar în
acest sens se are în vedere finanţarea de proiecte ce presupun extinderea,
profesionalizarea şi eficientizarea mass-media în limba română. Potrivit
oficialului, există numeroase publicaţii, ziare, televiziuni, posturi de radio
şi publicaţii on-line în limba maternă ale românilor din afara graniţelor cărora
ministerul le-a acordat în acest an o atenţie specială. Totodată, ministerul
are un proiect de sprijinire a jurnaliştilor din Serbia unde există comunităţi
importante de români. Ministrul a anunţat, de asemenea, că în semestrul doi al
acestui an se va derula un program de formare pentru jurnaliştii din diaspora,
la Bucureşti, dar şi în zone din România unde sunt studiouri teritoriale
importante care realizează programe pentru comunităţile istorice, dar şi pentru
noua diasporă. Andreea Păstîrnac a mai spus că interesul autorităţilor din
România este crescut pentru siguranţa românilor plecaţi la muncă în afara
graniţelor şi a adus în discuţie un proiect multidisciplinar, care se derulează
în prezent, făcând referire la situaţia românilor din Sicilia. Declaraţiile au
fost făcute în cadrul campaniei Informare acasă! Siguranţă în
lume!, care are loc, în această perioadă, în Botoşani, Suceava, în Neamţ
şi în alte regiuni ale ţării.
Românii din diaspora sunt bineveniţi acasă şi există
programe care să-i ajute să se reintegreze, afirmă reprezentanţii proiectului
Repatriot, care îşi propune repatrierea prin antreprenoriat a
românilor din afara ţării. Elementul esenţial pentru determinarea românilor din
diaspora să se întoarcă acasă este să-i convingem că sunt bine veniţi, că este
nevoie de ei şi că în România există acum oportunităţi de afaceri de care pot
beneficia, consideră liderii programului Repatriot. Iniţiatorul
proiectului, Marius Bostan, spune că din 2015, de când a fost lansat programul Repatriot,
sute de români s-au întors în ţară beneficiind de sprijinul oferit prin
platforma de consultanţă a proiectului. De la începutul anului, peste trei sute
de români din diaspora au solicitat asistenţă în cadrul oferit de
Repatriot. Marius Bostan consideră că la nivel local este nevoie de
mai multe eforturi pentru a le prezenta românilor plecaţi în străinătate
posibilităţile oferite de fiecare localitate în parte. Un element pozitiv este
faptul că evenimentele derulate sub genericul Zilele diasporei,
concept promovat de echipa Repatriot, sunt tot mai numeroase, anul
acesta 22 de autorităţi locale organizând astfel de manifestări, de trei ori
mai multe decât în 2016.
La Suceava continuă Zilele
Diasporei până pe 31 august. La Iaşi se vor sărbători Zilele Diasporei pe
15 şi 16 august, la Botoşani pe 17 august, în Buzău pe 18 august. La Sibiu şi
în Sinaia, Zilele Diasporei vor avea loc în septembrie. Zilele Diasporei au debutat pe 1 august în România şi cuprind o
serie de programe, seminarii şi acţiuni diverse pentru românii din diaspora în
peste 20 de oraşe şi comune din ţară. Scopul acestora este de a aduce românii
din afara graniţelor mai aproape de comunităţile în care s-au născut, astfel ca
prin experienţa acumulată peste hotare şi prin viziunea lor occidentală să
aducă plus valoare comunităţii în care s-au născut.
