Jurnal românesc – 11.09.2017
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a discutat cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, după ce Parlamentul de la Kiev a votat noua lege a învăţământului. Oficialul român şi-a exprimatnemulţumirea faţă adoptarea noului text legislativ, despre care a spus că aduce atingere dreptului comunităţii etnice române din Ucraina de a învăţa în limba maternă. Ministrul Pastârnac a apreciat că legea contravine angajamentelor asumate anterior de autorităţile de la Kievprivind sprijinirea învăţământului în limba maternă pentru etnicii români şiextinderea cooperării bilaterale în domeniul educaţional.Susţinerea dreptului la păstrarea identităţii lingvistice a tuturor românilor din Ucraina şi sprijinirea asociaţiilor româneşti şi a mass-media de limba românăsunt o prioritate a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a mai spus Păstârnac. Pe de altă parte, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, după o convorbire telefonică pe care a avut-o cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, că situatia legată de adoptarea noii legi ar putea fi rezolvată doar la o întâlnire a miniştrilor Educaţiei din cele două state.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 11.09.2017, 12:00
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a discutat cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, după ce Parlamentul de la Kiev a votat noua lege a învăţământului. Oficialul român şi-a exprimatnemulţumirea faţă adoptarea noului text legislativ, despre care a spus că aduce atingere dreptului comunităţii etnice române din Ucraina de a învăţa în limba maternă. Ministrul Pastârnac a apreciat că legea contravine angajamentelor asumate anterior de autorităţile de la Kievprivind sprijinirea învăţământului în limba maternă pentru etnicii români şiextinderea cooperării bilaterale în domeniul educaţional.Susţinerea dreptului la păstrarea identităţii lingvistice a tuturor românilor din Ucraina şi sprijinirea asociaţiilor româneşti şi a mass-media de limba românăsunt o prioritate a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a mai spus Păstârnac. Pe de altă parte, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, după o convorbire telefonică pe care a avut-o cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, că situatia legată de adoptarea noii legi ar putea fi rezolvată doar la o întâlnire a miniştrilor Educaţiei din cele două state.
Comunitatea românească din Ucraina i-a solicitat şefului statului, Klaus Iohannis, să intervină de urgenţă în situaţia creată după adoptarea noii legi a învăţământului, care ar putea duce la închiderea şcolilor cu predare în limba română. În scrisoarea deschisă, românii din Ucraina susţin că preşedintele Iohannis trebuie să intervină pe lângă autorităţile de la Kiev, pentru ca acestea să-şi respecte angajamentele interne şi internaţionale privind dreptul minorităţilor naţionale la învăţământ în limba maternă, respectiv să-şi asume angajamentele faţă de comunitatea românească stabilite prin tratatul de bază încheiat între Ucraina şi România. Ceea ce nu s-a întâmplat în toată perioada regimului totalitar sovietic, se întâmplă într-o Ucraină democratică, cu aspiraţii europene, susţinută în modul cel mai activ şi de România, apreciază semnatarii.
Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) îi solicită premierului Mihai Tudose anularea amenzilor fiscale pentru românii din diaspora şi a dublei impozitări. Necompletarea unui formular birocratic prevăzut în noul Cod Fiscal dă bătăi de cap milioanelor de români din afara graniţelor, susţine Federaţia. Pe lângă amenzi, ei vor fi siliţi să plătească în Romania unele taxe achitate, deja, în ţările în care muncesc, apreciază FADERE. ANAF a prezentat un formular de schimbare a domiciliului fiscal, document care trebuie completat de toţi românii care au domiciliul în ţară şi rezidenţa în străinătate.
România şi Bulgaria vor construi încă un pod peste Dunare, în apropiere de Ruse, a declarat premierul de la Sofia, Boyko Borisov. Potrivit acestuia, tema construirii noului pod peste Dunare ar urma să fie discutată în sedinţa comună a a celor doua guverne, din octombrie. România şi Bulgaria sunt legate, în prezent, de două poduri peste Dunăre: podul Giurgiu-Ruse, inaugurat în 1954, şi podul Calafat-Vidin, inaugurat în 2013
