Jurnal românesc – 11.12.2013

Numărul românilor stabiliţi în Spania a scăzut, în prima jumătate a anului 2013, cu 3%, dar, cu un total de aproape 750 de mii de persoane, aceştia rămân cea mai numeroasă comunitate străină de pe teritoriul regatului. Potrivit datelor furnizate de Institutul spaniol de statistică, în primele şase luni ale anului au venit în Spania 10.741 de români, însă au plecat 37.018, iar numărul lor a scăzut, la nivelul întregii ţări, cu peste 23.000. Românii formează în continuare grupul de cetăţeni străini cel mai numeros în Spania, fiind urmaţi de marocani (736 de mii), englezi (315 mii) şi ecuadorieni (241 de mii). Restul comunităţilor de imigranţi nu depăşesc 200.000 de rezidenţi în Spania. Datele actuale referitoare la scăderea numărului românilor din Spania apar pe fondul unei scăderi generale a populaţiei ţării iberice. În acest context, s-a înregistrat şi o scădere a numărului străinilor – cu 4% -, datorată în special emigraţiei, dar şi primirii de către aceştia a cetăţeniei spaniole. Numărul total al străinilor rezidenţi în Spania se ridică la peste 4.870.000.

Bogdan Matei, 11.12.2013, 12:25

Numărul românilor stabiliţi în Spania a scăzut, în prima jumătate a anului 2013, cu 3%, dar, cu un total de aproape 750 de mii de persoane, aceştia rămân cea mai numeroasă comunitate străină de pe teritoriul regatului. Potrivit datelor furnizate de Institutul spaniol de statistică, în primele şase luni ale anului au venit în Spania 10.741 de români, însă au plecat 37.018, iar numărul lor a scăzut, la nivelul întregii ţări, cu peste 23.000. Românii formează în continuare grupul de cetăţeni străini cel mai numeros în Spania, fiind urmaţi de marocani (736 de mii), englezi (315 mii) şi ecuadorieni (241 de mii). Restul comunităţilor de imigranţi nu depăşesc 200.000 de rezidenţi în Spania. Datele actuale referitoare la scăderea numărului românilor din Spania apar pe fondul unei scăderi generale a populaţiei ţării iberice. În acest context, s-a înregistrat şi o scădere a numărului străinilor – cu 4% -, datorată în special emigraţiei, dar şi primirii de către aceştia a cetăţeniei spaniole. Numărul total al străinilor rezidenţi în Spania se ridică la peste 4.870.000.

Autorităţile de la Bucureşti şi Tel Aviv negociază un Protocol privind trimiterea unor muncitori români în Israel, respectând legislaţia UE în materie – a precizat ministerul român de Externe, după informaţiile din presa străină privind o dispută diplomatică pe acest subiect între cele două ţări. MAE precizează că textul acordului va fi făcut public abia după finalizarea negocierilor. Disputa, afirmă media internaţionale, ar fi apărut după ce Bucureştiul a refuzat ca muncitori români să lucreze în colonii israeliene din Cisiordania, în contextul în care Uniunea Europeană critică activ activităţile de colonizare într-o zonă revendicată de palestinieni. Potrivit postului de radio al armatei israeliene, citat de AFP, negocierile privind sfera de activitate a muncitorilor români au eşuat în urmă cu un an, dar ambasada Israelului din România a relansat de curând discuţiile cu Executivul român. Conform surselor citate, Bucureştiul ceruse asigurări că muncitorii români nu vor fi angajaţi pentru lucrări de construcţii în coloniile din Cisiordania, iar guvernul israelian respinsese această solicitare.

Limba română a primit statut de limbă regională în raionul Taciv, din regiunea Transcarpatia, vestul Ucrainei. În favoarea acestei decizii au votat toţi cei 64 de deputaţi prezenţi la sesiunea Consiliului Raional. Raionul Taciv, în româneşte Teceu, cu o populaţie de peste 170 de mii de locuitori, dintre care 83% ucraineni şi 12% români, este cel mai mare din Transcarpatia şi unul din cele mai mari din Ucraina.

Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia (MDRS) a anunţat că va continua lupta pentru emanciparea şi renaşterea naţională a celor peste 300.000 de membri ai comunităţii. Potrivit preşedintei MDRS, Nataşa Tosici, drumul Serbiei către UE nu poate fi realizat fără ca guvernanţii să le garanteze norme democratice etnicilor români, fideli ţării în care trăiesc. Chiar dacă, în noiembrie, în şcolile din localităţile cu populaţie majoritar românească s-a introdus studierea limbii materne, problemele românilor persistă – a spus d-na Tosici. Ea a adăugat ca unitatea comunităţii e pusă în pericol de divizarea artificială între români şi aşa-numiţii vlahi, concept susţinut de cercurile naţionaliste sârbe. Amintim că România susţine aspiraţiile europene ale Serbiei vecine şi cere pentru minorităţile nationale de acolo un tratament conform normelor UE.