Jurnal românesc – 11.12.2014
În România, preşedinţia se plasează pe prima poziţie în clasamentul încrederii în instituţiilor politice, în topul instituţiilor executive pe primul loc se află Armata, iar în ierarhia instituţiilor sociale sau private conduce Biserica. UE se bucură de cea mai multă încredere din zona instituţiilor internaţionale, alături de NATO şi ONU, potrivit unui sondaj recent. Barometrul relevă faptul că alegerile prezidenţiale au avut un impact puternic asupra încrederii românilor în instituţii. În categoria celor politice, Preşedinţia este creditată cu 43,9% încredere, fiind urmată de primării (37,9%) şi Curtea Constituţională (36,4%). Armata conduce în ierarhia încrederii privind instituţiile executive cu 76,1%, secondată de Jandarmerie (65,3%) şi Direcţia Naţională Anticorupţie (55,8%), în timp ce Biserica domină topul încrederii în instituţiile sociale sau private, cu 60,6% încredere, alături de universităţi (43,8%) şi organizaţiile societăţii civile (28,6%).
Mihai Pelin, 11.12.2014, 11:53
În România, preşedinţia se plasează pe prima poziţie în clasamentul încrederii în instituţiilor politice, în topul instituţiilor executive pe primul loc se află Armata, iar în ierarhia instituţiilor sociale sau private conduce Biserica. UE se bucură de cea mai multă încredere din zona instituţiilor internaţionale, alături de NATO şi ONU, potrivit unui sondaj recent. Barometrul relevă faptul că alegerile prezidenţiale au avut un impact puternic asupra încrederii românilor în instituţii. În categoria celor politice, Preşedinţia este creditată cu 43,9% încredere, fiind urmată de primării (37,9%) şi Curtea Constituţională (36,4%). Armata conduce în ierarhia încrederii privind instituţiile executive cu 76,1%, secondată de Jandarmerie (65,3%) şi Direcţia Naţională Anticorupţie (55,8%), în timp ce Biserica domină topul încrederii în instituţiile sociale sau private, cu 60,6% încredere, alături de universităţi (43,8%) şi organizaţiile societăţii civile (28,6%).
“Recviem pentru Dominic”, un documentar nominalizat la Globul de Aur, în 1990, nedifuzat vreodată pentru publicul din România, ascunde una dintre cele mai terifiante poveşti din timpul Revoluţei din 1989, de la Timişoara. Inginerul martir Dominic Paraschiv, supranumit pe nedrept Măcelarul de la Timişoara” şi teroristul”, care a murit împuşcat de soldaţi, este eroul filmului semnat de un celebru regizor austriac, Robert Dornhelm, născut în capitala Banatului. Pelicula, care a trecut cu greu de filtrele celor care au condus România în primul an de democraţie, a rulat în mai multe ţări ale lumii şi abia acum, după 25 de ani de la căderea regimului Ceauşescu, va fi difuzată, în 19 decembrie, în oraşul în care a pornit revoluţia anti-comunistă. Cazul Dominic Paraschiv” este una dintre întâmplările inexplicable, soldate cu morţi, din Timişoara.
Guvernul român a convenit cu negociatorii FMI, ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale principalele prevederi ale bugetului pe 2015. După mai multe zile de negocieri cu instituţiile creditoare internationale, acesta va fi construit pe o creştere economică prognozată de 2,5% şi un deficit bugetar de 1,83% din PIB. Măsuri deja anunţate, precum reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, indexarea pensiilor şi creşteri ale veniturilor pentru cei din sănătate şi educaţie sunt cuprinse, de asemenea, în buget. În plus, în 2015 vor fi plătite şi drepturile salariale câştigate în instanţă care urmau a fi achitate în 2016.
Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, a declarat că nu a renunţat la impunerea comisionului de intermediere de până la 10% pentru asigurările de răspundere civilă auto (RCA) şi că va introduce un „sistem continuu” prin care poliţa dintr-un an va putea fi prelungită în anul următor. El a mai spus că preţul mediu al unei poliţe de răspundere civilă auto RCA ar putea să se majoreze cu 3% de anul viitor. Potrivit unui studiu recent realizat de o firma de consultanţă, aproape două treimi dintre români deţin o poliţă de asigurare. Dintre aceştia, cei mai mulţi (58%) deţin o poliţă RCA, 42% o asigurare de locuinţă, iar 28% o asigurare de pensie privată.
