Jurnal românesc – 12.02.2026
Ministrul român de Externe, Oana Ţoiu, a salutat prezenţa diversă a românilor în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, de la experţi care definesc viitorul în marile centre financiare, până la oameni care fac muncile grele zi de zi.
Sorin Georgescu, 12.02.2026, 11:00
Ministrul român de Externe, Oana Ţoiu, a salutat prezenţa diversă a românilor în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, de la experţi care definesc viitorul în marile centre financiare, până la oameni care fac muncile grele zi de zi. Într-o postare pe Facebook, în urma unei întâlniri avute la Londra cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti, diplomatul a scris că peste 1,3 milioane de români au ales să trăiască şi să muncească în Marea Britanie şi formează cea mai mare comunitate de cetăţeni europeni din Regat. Oana Ţoiu a lăudat activitatea Consulatului General din Londra şi a anunţat că, după deschiderea Consulatului de la Birmingham, în octombrie 2024, reţeaua va fi extinsă prin operaţionalizarea unui oficiu în Belfast. În Mare Britanie, ministrul a participat şi la lansarea discuţiilor formale cu grupul interparlamentar de prietenie. Un punct important al dialogului a fost pledoaria pentru introducerea limbii române ca materie opţională de examen în cadrul studiilor liceale britanice, în condiţiile în care, a spus Oana Ţoiu, româna este a doua cea mai vorbită limbă străină în Regatul Unit.
Sute de mii de cetăţeni români născuţi în Basarabia au rămas, în ultimele luni, fără buletin românesc, în urma unor acţiuni administrative care, deşi vizează combaterea domiciliilor fictive, au ajuns să-i afecteze grav şi pe cetăţenii oneşti, atrage atenţia deputatul român Alexandrin Moiseev. Acesta a spus că printre cei afectaţi sunt cetăţeni români care deţin locuinţe, au afaceri, plătesc taxe şi contribuie activ la economia românească. Cu toate acestea, a spus Moiseev, ei sunt nevoiţi să aştepte luni întregi pentru refacerea documentelor de identitate şi sunt supuşi unor verificări intruzive, menite să confirme că locuiesc în propriile imobile, chiar şi atunci când deţin acte de proprietate valabile. Născut în Basarabia, Alexandrin Moiseev, se află el însuşi într-o situaţie similară. El subliniază că, deşi susţine aplicarea legii în cazurile în care se dovedeşte existenţa domiciliilor fictive, este inacceptabil ca cetăţenii români de bună-credinţă să fie trataţi ca suspecţi şi privaţi de drepturi administrative esenţiale. Deputatul le solicită autorităţilor competente accelerarea procesării documentelor de identitate, respectarea drepturilor cetăţenilor şi o abordare echilibrată, care să facă o distincţie clară între fraude şi situaţiile legitime.
Republica Moldova se află pe locul 5 în lume într-un clasament privind securitatea cibernetică întocmit de Academia de e-guvernanţă din Estonia. Şefa Institutului European de Studii Politice de la Chişinău, Natalia Spînu, a precizat pentru Agerpres că instituţiile publice din stânga Prutului au fost ţinta a 14 milioane de tentative de atacuri cibernetice într-o singură noapte, în septembrie 2025, când erau centralizate rezultatele alegerilor parlamentare. Ea a arătat că Rusia a lansat valuri masive de atacuri cibernetice în acea perioadă, vizate fiind atât instituţiile publice, cât şi cetăţenii. Clasamentul privind securitatea cibernetică întocmit de Estonia plasează pe prima poziţie Cehia, urmată de Canada, Estonia şi Finlanda, în timp ce România ocupă locul al 8-lea.
Românii au la dispoziţie 242 de locuri de muncă în Spaţiul Economic European, prin intermediul reţelei Eures România, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai multe posturi, 90, sunt vacante în Suedia pentru electrician, operator de proces şi mecanic în zona topitoriei, operator de proces turnare continuă, mecanic în zona laminorului la cald, electrician în zona de turnare, electrician şi mecanic macarale şi echipamente de ridicare. 48 de job-uri sunt disponibile în Norvegia pentru lucrător în producţie la prelucrarea somonului şi mecanic de biciclete, 25 în Irlanda pentru îngrijitor persoane şi zidar, 21 în Olanda pentru inspector veterinar, mecanic de asamblare, personal de punte şi timonier şi câte 15 în Italia şi Croaţia, unde se caută şoferi autobuz, respectiv menajere. De asemenea, angajatorii din Germania pun la dispoziţie 10 locuri de muncă în industria de procesare a produselor din carne, la fel ca în Finlanda, unde este nevoie de maşinişti CNC, montatori ţevi în şantier naval, sudori şi măcelari. În Slovenia sunt vacante 6 poziţii pentru chimist dezvoltare produse cosmetice, cameriste, bucătari, ospătari şi chelneri, iar în Franţa sunt libere 2 locuri de tinichigiu auto. Detalii se găsesc pe site-ul anofm.ro, la secţiunea Eures.