Jurnal românesc – 12.03.2019
Senatul
României, în calitate de cameră decizională, a adoptat o lege care prevede că,
de anul viitor, grupa mare de la grădiniţă şi ultimele două clase de liceu
devin obligatorii, scrie digi24.ro. Până acum învăţământul obligatoriu începea
la clasa pregătitoare şi se încheia în clasa a 10-a. Din 2023, şi copiii de 4
ani vor fi înscrişi în mod obligatoriu la grădiniţă, iar până în 2030 va deveni
obligatorie şi grupa mică. Iniţiatorii modificării legislative, PSD şi UDMR,
şi-au explicat iniţiativa prin faptul că rata abandonului şcolar este ridicată
şi că peste un sfert din copiii care trăiesc în mediul rural nu sunt înscrişi
la grădiniţă, ceea ce le îngreunează asimilarea cunoştinţelor în primii ani de
şcoală. Opoziţia, care contestă demersul, apreciază că modificarea nu poate fi
pusă în practică din cauza lipsei de grădiniţe. Social-democraţii au promis
însă că, până la intrarea în vigoare a legii, vor fi construite 2.500 de
grădiniţe. În România, rata de părăsire timpurie a şcolii este de 26,6% în
zonele rurale, 17,4% în oraşe mici şi suburbii şi 6,2% în municipii, potrivit
datelor furnizate de Organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit Eurostat,
ţara noastră ocupă locul 3 în UE la abandonul şcolar cu un procent de 18,9%
dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care renunţă la studii.
Doar Spania, cu 20,3%, şi Malta, cu 20,1%, depăşesc România la acest capitol.
Sorin Iordan, 12.03.2019, 11:45
Senatul
României, în calitate de cameră decizională, a adoptat o lege care prevede că,
de anul viitor, grupa mare de la grădiniţă şi ultimele două clase de liceu
devin obligatorii, scrie digi24.ro. Până acum învăţământul obligatoriu începea
la clasa pregătitoare şi se încheia în clasa a 10-a. Din 2023, şi copiii de 4
ani vor fi înscrişi în mod obligatoriu la grădiniţă, iar până în 2030 va deveni
obligatorie şi grupa mică. Iniţiatorii modificării legislative, PSD şi UDMR,
şi-au explicat iniţiativa prin faptul că rata abandonului şcolar este ridicată
şi că peste un sfert din copiii care trăiesc în mediul rural nu sunt înscrişi
la grădiniţă, ceea ce le îngreunează asimilarea cunoştinţelor în primii ani de
şcoală. Opoziţia, care contestă demersul, apreciază că modificarea nu poate fi
pusă în practică din cauza lipsei de grădiniţe. Social-democraţii au promis
însă că, până la intrarea în vigoare a legii, vor fi construite 2.500 de
grădiniţe. În România, rata de părăsire timpurie a şcolii este de 26,6% în
zonele rurale, 17,4% în oraşe mici şi suburbii şi 6,2% în municipii, potrivit
datelor furnizate de Organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit Eurostat,
ţara noastră ocupă locul 3 în UE la abandonul şcolar cu un procent de 18,9%
dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care renunţă la studii.
Doar Spania, cu 20,3%, şi Malta, cu 20,1%, depăşesc România la acest capitol.
Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni a pus la dispoziția beneficiarilor documentele
necesare pentru a depune proiecte în vederea obținerii finanțărilor
nerambursabile oferite în acest an. Ghidul Beneficiarului pentru anul 2019,
Documentarul și Cererea de finanțare sunt disponibile, în formă finală, pe
site-ul instituţiei www.mprp.gov.ro, la secţiunea Finanţare. Instituţia
precizează că documentația s-a aflat în consultare publică timp de 10 zile,
începând din 8 ianuarie, şi că au fost făcute modificări tehnice în ceea ce
privește setul de documente necesare atât încheierii acordului de finanțare,
cât și procesului de decontare a cheltuielilor în sensul simplificării și
facilitării accesului la finanțare. Spre deosebire de anii precedenți, în 2019
vor exista doar două sesiuni de finanțare pentru depunerea proiectelor.
Ministerul anunţă că prima sesiune urmează să fie lansată în cel mai scurt
timp.
O altă
noutate este reprezentată de înlocuirea programului Centenar, din 2018, cu
programul destinat deținerii de către România a Președinției Consiliul Uniunii
Europene, linie de finanțare care este disponibilă pentru doar prima sesiune de
proiecte.
Numărul
total de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la
data de 28 februarie 2019 era de 18.937.258, cu 200 mai mare decât la data de
31 decembrie 2018, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Potrivit
instituţiei, diferenţa apare ca urmare a operaţiunilor efectuate de primari în
Registrul Electoral şi a importului de date de la Direcţia pentru Evidenţa
Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Din totalul alegătorilor români
care figurează în Registrul Electoral, 18.266.936 au domiciliul sau reşedinţa
în ţară, iar 670.322 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport
electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor
ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 212.438,
Germania – 99.211, Statele Unite ale Americii – 59.805, Italia – 56.300, Canada
– 42.746, Israel – 36.098 şi Spania – 35.881.
