Jurnal Românesc – 13.09.2024
România este foarte aproape de îndeplinirea tuturor criteriilor tehnice pentru eliminarea vizelor pentru Statele Unite ale Americii, a declarat ambasadorul ţării noastre la Washington.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 13.09.2024, 11:40
România este foarte aproape de îndeplinirea tuturor criteriilor tehnice pentru eliminarea vizelor pentru Statele Unite ale Americii, a declarat ambasadorul ţării noastre la Washington, Andrei Muraru. Acesta a avut o întrevedere cu secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, cu care a discutat despre demersurile comune pe care cele două state le vor întreprinde în perioada următoare, în vederea accesului României în programul Visa Waiver. Muraru a spus că România se află „la câteva săptămâni distanţă de a bifa şi ultima cerinţă tehnică – rata de respingere – înainte de a considera acest proiect finalizat”.
El a arătat că după această etapă urmează un proces tehnic care începe în octombrie şi care se întinde pe mai multe luni, perioadă în care vor avea loc evaluări din partea autorităţilor americane şi o vizită la nivel de experţi pentru a confirma rezultatele. Ambasadorul şi-a exprimat speranţa că procedurile birocratice se vor încheia până la finalul mandatului actualei administraţii americane, pentru ca intrarea efectivă în program să aibă loc anul viitor. Potrivit legislaţiei SUA, o condiţie obligatorie pentru ca o ţară să fie considerată eligibilă pentru accederea în Visa Waiver este ca rata de respingere a acordării vizelor de tip B să fie mai mică de 3% în anul precedent intrării în program.
Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunţat că platforma ROeID a fost recunoscută de Comisia Europeană drept sistemul de identificare electronică al statului român. Notificarea a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. ROeID le permite tuturor românilor să îşi creeze identitatea digitală, recunoscută de autorităţile publice şi de companiile private, indiferent dacă se află în ţară sau în străinătate. Cu ajutorul acestui sistem, disponibil ca aplicaţie pe telefonul mobil, laptop sau tabletă, pot fi plătite taxe şi impozite către bugetul de stat, pot fi solicitate certificate pentru semnătură digitală sau se accesează servicii consulare. De asemenea, tot în baza identităţii digitale poate fi schimbat furnizorul de energie sau se pot obţine informaţii privind contribuţiile sociale ori de sănătate din partea angajatorilor.
Fondul pentru pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi în străinătate devine prioritatea legislativă a acestei sesiuni parlamentare, a declarat deputatul liberal de diaspora Valentin Făgărăşian. Acesta a salutat punctul de vedere favorabil al Guvernul pentru această propunere legislativă care a fost adoptată anul trecut de Senat şi care urmează să intre la votul final în Camera Deputaţilor.
Proiectul prevede ca statul român să suporte cheltuielile de repatriere, la solicitarea familiei, în limita a 5.000 de euro pentru fiecare cetăţean care se regăseşte în această situaţie. Totodată, a fost introdusă şi posibilitatea ca sumele care depăşesc acest plafon să fie suportate din taxele consulare. Făgărăşian a spus că toate observaţiile făcute de specialiştii Guvernului pe marginea proiectului vor fi analizate acum în comisiile de specialitate de la nivelul Camerei Deputaţilor în încercarea de a îmbunătăţi actul legislativ şi şi-a exprimat speranţa că legea va trece rapid de această ultimă etapă pentru a ajunge pe masa preşedintelui României în vederea promulgării.
Unu din şapte români spune că a fost cel puţin o dată discriminat la locul de muncă, la interviul de angajare sau la şcoală, potrivit unui studiu realizat la iniţiativa Fundaţie pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Astfel, unu din patru români s-a simţit la un moment dat tratat diferit din cauza vârstei. Acest aspect este resimţit ca discriminatoriu atât de către tineri, care afirmă că sunt consideraţi fără experienţă când îşi caută un loc de muncă, cât şi de către persoanele vârstnice, care au dificultăţi la recrutare. Alte criterii de discriminare sunt venitul, ocupaţia sau genul.
Contextele asociate cel mai frecvent cu situaţii de discriminare sunt interviul de angajare, locul de muncă, promovarea la locul de muncă, şcoala, transportul în comun şi spitalul. În ceea ce priveşte nivelul de empatie manifestat de populaţie, 84% dintre persoane s-ar simţi confortabil să ajute o femeie cu dizabilităţi de etnie română. În schimb, doar 52% dintre respondenţi ar ajuta un bărbat de etnie romă. Sondajul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 400 de persoane cu acces la Internet şi are o marjă de eroare de 4,9 procente.
