Jurnal românesc – 14.03.2016
Guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă care permite ca interceptările telefonice în cauze penale să fie efectuate doar de către Parchet. Documentul a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocat, vineri, în reuniune extraordinară de preşedintele Klaus Iohannis. Ordonanţa a fost elaborată după ce, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis că SRI nu mai are voie să facă interceptări în dosare penale. Activitatea parchetelor ar fi fost serios afectată, întrucât anchetele în curs ar fi fost îngreunate sau chiar oprite – se arată în motivarea ordonanţei care transfera interceptarile în sarcina parchetelor şi lasa SRI această responsabilitate doar în cazurile de siguranţă naţională şi terorism. Parchetele vor putea utiliza infrastructura SRI, dar nu şi oamenii Serviciului pentru interceptări în cauze penale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 14.03.2016, 12:15
Guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă care permite ca interceptările telefonice în cauze penale să fie efectuate doar de către Parchet. Documentul a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocat, vineri, în reuniune extraordinară de preşedintele Klaus Iohannis. Ordonanţa a fost elaborată după ce, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis că SRI nu mai are voie să facă interceptări în dosare penale. Activitatea parchetelor ar fi fost serios afectată, întrucât anchetele în curs ar fi fost îngreunate sau chiar oprite – se arată în motivarea ordonanţei care transfera interceptarile în sarcina parchetelor şi lasa SRI această responsabilitate doar în cazurile de siguranţă naţională şi terorism. Parchetele vor putea utiliza infrastructura SRI, dar nu şi oamenii Serviciului pentru interceptări în cauze penale.
Orice cetăţean sau firmă din România are acces la informaţii despre modul în care administraţiile cheltuiesc banii publici. Toate informaţiile se pot găsi în cea mai mare bază de date cu veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice, care a fost lansată recent pe internet la adresa www.transparenta-bugetara.gov.ro. Astfel, instituţiile bugetare au obligaţia să încarce în această baza de date, accesibilă tuturor, informaţiile legate de veniturile şi cheltuielile proprii. Premierul Dacian Cioloş a declarat că acest demers susţine eforturile guvernului de a reduce riscurile de fraudă si de corupţie. La rândul său, ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a precizat că este vorba despre un proces de transparentizare în două etape, cele aproape 14.000 de entităţi publice din România urmând a fi obligate, în a doua fază, să publice pe platforma lansată şi alte informaţii, inclusiv despre toate contractele semnate şi executate. Măsura urmează să fie extinsă şi pentru companiile de stat şi regiile autonome.
Un nou echipaj românesc s-a alăturat misiunilor de patrulare din Marea Mediterană pentru combaterea migraţiei ilegale. Potrivit Ministerului de Interne, un elicopter de tip Eurocopter al Inspectoratului General pentru Aviaţie, cu 4 piloţi, va lua parte la operaţiunea comună „Poseidon Rapid Intervention” a Agenţiei Europene FRONTEX, alături de alte echipaje terestre, maritime şi aeriene din 26 ţări. Echipajul românesc va acţiona in urmatoarele două săptămâni în insula greceasca Samos. România are o contribuţie importantă la acţiunile FRONTEX, de securizare a frontierelor UE, participând la misiunile de combatere a migraţiei ilegale în zona maritimă a Italiei şi a Greciei, dar şi la graniţa dintre Serbia şi Macedonia.
Un grup de senatori şi deputaţi PNL au iniţiat un proiect de lege prin care paşaportul ar urma să devină act de identitate, la fel ca buletinul sau cartea de identitate. Respectând drepturile fiecărui individ şi doar în condiţiile prevăzute de lege, legitimarea de către reprezentanţii abilitaţi ai statului trebuie să poată fi realizată şi în lipsa cărţii de identitate, explică iniţiatorii proiectului. În opinia lor, condiţionarea legitimării de existenţa sau prezenţa exclusivă a cărţii de identitate e nejustificată, având în vedere că statul roman eliberează şi alte documente de identificare, precum paşaportul. În plus, legitimarea sau identificarea cetăţenilor, mai ales în contextul crizei refugiaţilor din Europa şi pe fundalul unor ameninţări din partea unor actori non-statali, poate fi esenţială sub aspectul siguranţei naţionale, mai spun parlamentarii liberali.
