Jurnal românesc – 14.11.2017
Autoritatea Electorală Permanentă informează că numărul total de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 13 noiembrie 2017 este de 18,9 milioane persoane. Dintre aceştia aproape 18,3 milioane au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 633.753 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport. In străinătate, cei mai mulţi cetăţeni români înscrişi în Registrul Electoral se află în Republica Moldova 202.088, Germania – 95.831, SUA – 58..342, Italia – 51.569, Canada – 41.672, Israel – 33.945 şi Spania – 30.660 de persoane.
România Internațional, 14.11.2017, 12:15
Autoritatea Electorală Permanentă informează că numărul total de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 13 noiembrie 2017 este de 18,9 milioane persoane. Dintre aceştia aproape 18,3 milioane au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 633.753 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport. In străinătate, cei mai mulţi cetăţeni români înscrişi în Registrul Electoral se află în Republica Moldova 202.088, Germania – 95.831, SUA – 58..342, Italia – 51.569, Canada – 41.672, Israel – 33.945 şi Spania – 30.660 de persoane.
Ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, a depus,luni, o coroană de flori şi a ţinut un moment de reculegere în cadrul unei ceremonii desfăşurate în faţa barului parizian „La Belle Équipe”, în memoria victimelor atentatului din 13 noiembrie 2015, în care şi-au pierdut viaţa 21 de persoane. Printre acestea s-au numărat şi doi tineri români: Lăcrămioara Pop şi Ciprian Calciu. În capitala Franţei s-au desfăşurat ample ceremonii de comemorare a victimelor atentatelor. Prima a avut loc la Stade de France, în prezenţa preşedintelui Emmanuel Macron şi a predecesorului său, François Hollande, iar ultima – în faţa sălii de concerte Bataclan, unde a avut loc cel mai sângeros atac, soldat cu 90 de morţi
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a lansat , marţi, în parteneriat cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială (FSAS), primul Curs dedicat problematicii românilor din afara României. Acesta are loc cu ocazia Centenarului Marii Unirii şi se desfăşoară în perioada noiembrie – decembrie în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială în cadrul Masterului de Securitate, de la Universitatea Bucureşti.
Sumele de bani trimise de rezidenţii din Uniunea Europeană într-o ţară din afara UE, respectiv transferurile personale, s-au ridicat anul trecut la 30,3 miliarde de euro, în scădere cu 1 miliard de euro comparativ cu 2015, arată datele publicate luni de Eurostat. In 2016, statele membre care au înregistrat cele mai mari intrări de fonduri de pe urma transferurilor personale au fost Portugalia (3,3 miliarde de euro), Polonia (3 miliarde de euro), Marea Britanie (2,5 miliarde de euro) şi România (2,4 miliarde de euro). În cazul României, din totalul sumelor 2,1 miliarde de euro sunt din interiorul UE şi 308 milioane de euro din afara Uniunii.
Peste 20 de şcoli româneşti din diaspora şi comunităţile istorice s-au înscris la cea de-a doua ediţie a proiectului Basm românesc, organizat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituţie aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Primul paragraf din basm va fi scris de elevii Asociaţiei Proiect Pro Europa din Suceava, începând cu 1 decembrie. Apoi, elevii din şcolile româneşti din Grecia, Italia, Spania, Ucraina, Germania, Franţa şi România vor continua basmul colectiv. Fiecare paragraf va fi reprezentat printr-un desen. Ordinea în care şcolile vor contribui la realizarea basmului este cea în care s-au înscris în proiect.
Forma finală a celei de-a doua ediţii a Basmului românesc va prinde contur într-o ediţie tipărită, care va fi lansată pe 1 decembrie 2018, ziua marcării Centenarului Marii Uniri. Toţi elevii care contribuie la scrierea basmului vor fi menţionaţi drept autori atât în ediţia tipărită, cât şi în cea online şi vor primi câte un exemplar din Basmul românesc. Prima ediţie a proiectului a fost iniţiată în anul 2013. Institutul Eudoxiu Hurmuzachi a relansat proiectul cu scopul ca, pe durata unui an, să stimuleze elevii români de pretutindeni să conceapă împreună un basm, argument al unităţii lor identitare, indiferent de locul în care trăiesc.
