Jurnal românesc – 16.09.2016 UPDATE
Mai puţin de 10.000 de români din străinătate, din cei 3 milioane vehiculaţi, au depus cereri să voteze de acasă la alegerile parlamentare din iarnă. Dintre aceştia, peste 7.000 au ales să voteze prin corespondenţă, iar aproape 3.000 au cerut o secţie de vot în raza domiciliului lor. Votul prin corespondenţă a fost introdus în diaspora ca alternativă la urnele clasice pentru a evita cozi interminabile ca la alegerile prezidenţiale din 2014. Liberalii cataloghează situaţia ca fiind un dezastru”. Preşedintele PNL Diaspora, Viorel Badea, a declarat că românilor li s-a cerut să completeze documente complicate şi că votul prin corespondenţă nu a fost promovat suficient în mass-media. El a mai spus că se aşteaptă la un absenteism masiv la vot pentru că românii din străinătate sunt dezamăgiţi” de indiferenţa maximă” a politicienilor de la Bucureşti. Opinia lui Badea este că, în total, vor vota aproximativ 160.000 de români în străinătate. Potrivit datelor provizorii ale Autorităţii Electorale Permanente, până acum se ştie că se vor înfiinţa 4 secţii noi de votare în Republica Moldova (Soroca, Căuşeni, Carabetovca şi Bardar) şi o secţie în Spania (Tarancon). AEP a precizat că nu au fost procesate încă toată cererile.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 16.09.2016, 19:32
Mai puţin de 10.000 de români din străinătate, din cei 3 milioane vehiculaţi, au depus cereri să voteze de acasă la alegerile parlamentare din iarnă. Dintre aceştia, peste 7.000 au ales să voteze prin corespondenţă, iar aproape 3.000 au cerut o secţie de vot în raza domiciliului lor. Votul prin corespondenţă a fost introdus în diaspora ca alternativă la urnele clasice pentru a evita cozi interminabile ca la alegerile prezidenţiale din 2014. Liberalii cataloghează situaţia ca fiind un dezastru”. Preşedintele PNL Diaspora, Viorel Badea, a declarat că românilor li s-a cerut să completeze documente complicate şi că votul prin corespondenţă nu a fost promovat suficient în mass-media. El a mai spus că se aşteaptă la un absenteism masiv la vot pentru că românii din străinătate sunt dezamăgiţi” de indiferenţa maximă” a politicienilor de la Bucureşti. Opinia lui Badea este că, în total, vor vota aproximativ 160.000 de români în străinătate. Potrivit datelor provizorii ale Autorităţii Electorale Permanente, până acum se ştie că se vor înfiinţa 4 secţii noi de votare în Republica Moldova (Soroca, Căuşeni, Carabetovca şi Bardar) şi o secţie în Spania (Tarancon). AEP a precizat că nu au fost procesate încă toată cererile.
Cea mai mare poliţă de asigurare RCA, cea pentru un camion de mare tonaj, va fi de cel mult 7.500 de lei pe an, faţă de 20.000 cât era până acum – a anunţat Autoritatea de Supraveghere Financiară, după negocierile cu transportatorii rutieri. Pentru finalizarea tarifelor de referinţă se vor organiza grupuri de lucru la care vor fi cooptaţi şi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale din transporturi, a mai precizat ASF. După ce au obţinut aceste promisiuni, transportatorii au încetat protestele care au blocat, ieri, Bucureştiul şi alte mari oraşe ale ţării, dar ameninţă cu noi ieşiri în stradă dacă înţelegerea nu se va respecta. În urma întâlnirii cu reprezentanţii ASF, s-a stabilit că elementele care vor fi luate în considerare în calculul tarifelor de referinţă pentru poliţele RCA vor fi frecvenţa şi dauna medie, precum şi trendul acestora, încărcarea pentru cheltuieli administrative, achiziţie taxe de maxim 25% şi încărcarea pentru aplicarea sistemului bonus malus.
Eurodeputaţii Ioan Mircea Paşcu (PSD), vicepreşedinte al legislativului comunitar, şi Marian-Jean Marinescu (PNL) ocupă, la egalitate de puncte, prima poziţie în topul celor mai influenţi zece membri români ai Parlamentului European. Ei sunt urmaţi de Adina Vălean (PNL), iar pe poziţia a patra de Cristian Preda (independent) şi Iuliu Winkler (UDMR) – după cum relevă un studiu realizat de VoteWatch, o bază de date publică ce monitorizează activitatea europarlamentarilor. Ioan Mircea Paşcu şi Marian-Jean Marinescu sunt cotaţi cu 32 de puncte fiecare, conform algoritmului de calcul al VoteWatch, care ia în considerare o serie de factori, printre care poziţiile ocupate în diverse comisii ale PE sau în delegaţiile naţionale, precum şi numărul de voturi înregistrate, rapoarte redactate sau opinii exprimate. Raportul privind eurodeputaţii români face parte dintr-un studiu mai amplu care a măsurat influenţa europarlamentarilor din toate statele membre.
