Jurnal românesc – 17.04.2017
Creştinii de pretutindeni, inclusiv din România, ţară majoritar ortodoxă, au intrat în Săptămâna Luminată, care continuă să sărbătorească minunea Învierii Domnului. În a doua zi de Paşti, în biserici se oficiază aceeaşi slujbă care a avut loc în noaptea Învierii şi Sfânta Liturghie. În această săptămână totul stă sub semnul Luminii, simbolul Învierii lui Hristos. Uşile altarului rămân deschise în lăcaşurile de cult, preoţii poartă veşminte de culoare albă, iar când binecuvânteză în timpul slujbelor folosesc aceeaşi lumânare aprinsă cu care au împărţit Lumină în noaptea Sfintelor Paşti. Salutul obişnuit a fost înlocuit încă din prima zi de Pasti cu un salut mărturisire: „Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!”, care exprimă public credinţa în Înviere.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Carmen Pelin, 17.04.2017, 14:42
Creştinii de pretutindeni, inclusiv din România, ţară majoritar ortodoxă, au intrat în Săptămâna Luminată, care continuă să sărbătorească minunea Învierii Domnului. În a doua zi de Paşti, în biserici se oficiază aceeaşi slujbă care a avut loc în noaptea Învierii şi Sfânta Liturghie. În această săptămână totul stă sub semnul Luminii, simbolul Învierii lui Hristos. Uşile altarului rămân deschise în lăcaşurile de cult, preoţii poartă veşminte de culoare albă, iar când binecuvânteză în timpul slujbelor folosesc aceeaşi lumânare aprinsă cu care au împărţit Lumină în noaptea Sfintelor Paşti. Salutul obişnuit a fost înlocuit încă din prima zi de Pasti cu un salut mărturisire: „Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!”, care exprimă public credinţa în Înviere.
Preşedintele Klaus Iohannis face, de luni până sâmbătă, o vizită privată în Spania, a anunţat Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti. De Paşti, preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat la Sibiu, unde a luat parte, alături de soţia sa, la slujbele oficiate la Biserica Romano-Catolică ”Sfânta Treime” în noaptea de Înviere şi duminică. În mesajul de Paşti, Klaus Iohannis şi-a îndreptat gândurile sale cele mai calde către toţi românii – fie că se află în ţară sau în afara graniţelor” şi a subliniat că spiritul acestei sfinte sărbători trebuie să ne dea încrederea de a privi cu optimism spre viitor”.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a declarat într-un interviu acordat pentru ziarulromanesc.net că este foarte important ca românii din Marea Britanie să capete statutul de rezident permanent. Ministrul a mai spus că aşteaptă ca românii din Marea Britanie să trimită către Minister toate problemele şi nelămuririle pe care le au, pentru ca acestea să fie apoi adresate autorităţilor britanice. În perspectiva unui dialog susţinut cu membrii comunităţii româneşti şi a unei identificări reale a nevoilor în contextul Brexit, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni pune la dispoziţia cetăţenilor români din Marea Britanie un info desk electronic la adresa romania.infobrexit@mprp.gov.ro.
Satele româneşti din diferite raioane ale regiunii Cernăuţi au obţinut dreptul să se unească în comune, anunţă portalul de ştiri bucpress.eu din Cernăuţi. Localităţile din diferite raioane pot crea în mod legal comune, după ce preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a semnat legea votată de Rada Supremă privind comasarea benevolă a localităţilor din raioanele vecine (Legea nr. 5520). După intrarea în vigoare a legii amintite, va fi posibilă unirea unor sate cu o populaţie vorbitoare de limbă română din regiunea Cernăuţi în comune mai mari. Este cazul satelor Mahala, din raionul Noua Suliţă, şi Ostriţa, din raionul Herţa, ale căror locuitori au anunţat în repetate rânduri dorinţa de a crea o comună unică. Este şi cazul satelor Sinăuţi, din raionul Hliboca, şi Bucovca, raionul Herţa. Sunt discuţii referitoare la o posibilă apropiere dintre satele Iordăneşti din raionul Hliboca şi Ropcea, din raionul Storojineţ, aceasta datorită apropierii geografice a localităţilor respective.
Primarii satelor speră că legea votată de Parlament şi semnată de Preşedinţie va fi în folosul comunităţii româneşti din Ucraina, pentru crearea unor comune axate pe principiul apropierii geografie, intereselor economice şi etno-lingvistice.
