Jurnal românesc – 17.09.2026
Ministerul Afacerilor Externe a transmis că urmăreşte îndeaproape respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, inclusiv prin mecanismele prevăzute în Planul de acţiune privind protecţia minorităţilor naţionale ca parte a procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 17.09.2026, 11:15
Ministerul Afacerilor Externe a transmis că urmăreşte îndeaproape respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, inclusiv prin mecanismele prevăzute în Planul de acţiune privind protecţia minorităţilor naţionale ca parte a procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Mesajul este transmis în contextul situaţiei în care se află clasa I cu predare în limba română din Cartal (Orlivka), Ucraina, iar ministerul român afirmă că a întreprins demersuri atât la Bucureşti, cât şi la Kiev pentru clarificare şi identificarea unei soluţii care să permită continuarea instruirii şcolare în limba română
. ‘Deschiderea clasei respective s-a realizat în urma demersurilor Consulatului General al României la Odesa pe lângă autorităţile ucrainene, în baza existenţei de solicitări specifice în acest sens din cadrul comunităţii româneşti locale. Totodată, Consulatul General al României la Odesa a contactat imediat autorităţile locale şi regionale competente şi va efectua o a doua vizită la faţa locului în data de 18 septembrie pentru a discuta situaţia cu toate părţile implicate’, precizează MAE.
Acesta menţionează că, în această vară şi în luna septembrie, echipe consulare române s-au deplasat în mai multe comunităţi din regiune pentru dialog direct cu reprezentanţii comunităţii româneşti şi cu autorităţile locale.
În cadrul programului anual „Cycle Patrimoine”, Institutul Cultural Român de la Paris și Pro Patrimonio France prezintă expoziția „Arhitectura modernă și modernistă în România. Stiluri și tehnici”, concepută de Caroline d’Assay și arhitecta Raluca Munteanu. Dedicată fațadelor, tencuielilor, materialelor și detaliilor decorative interbelice din România, expoziția va putea fi vizitată la ICR Paris în perioada 18 septembrie – 16 octombrie. Fotografii, cărți poștale și filme de arhivă plasează acest patrimoniu în contextul istoriei arhitecturii europene din prima jumătate a secolului al XX-lea; expoziția explorează formele, materialele și tehnicile de finisare caracteristice arhitecturii moderne și moderniste din România. Prezentată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026, expoziția „Arhitectura modernă și modernistă în România. Stiluri și tehnici” contribuie la promovarea și valorificarea patrimoniului arhitectural românesc în Franța și încurajează dialogul în jurul practicilor de conservare, restaurare și transmitere a meșteșugurilor tradiționale.
Ministerul Afacerilor Externe salută împlinirea a 30 de ani de la semnarea Tratatului de Înţelegere, Cooperare şi Bună Vecinătate între România şi Republica Ungară şi subliniază că protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale ‘rămâne un reper de acţiune pentru păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a etnicilor români care trăiesc în Ungaria, respectiv a etnicilor maghiari care trăiesc în România’. MAE aminteşte, într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES, că în urmă cu trei decenii, la Timişoara, oraşul unde a început Revoluţia Română din Decembrie 1989, oficialii români şi ungari au convenit că principiul bunei vecinătăţi şi respectul reciproc reprezintă fundamentele unei relaţii de cooperare care a apropiat cele două state vecine, devenite ulterior parteneri şi aliaţi, inclusiv în cadrul Uniunii Europene şi al NATO. Parteneriatul Strategic bilateral, semnat în 2002, a reprezentat evoluţia firească a legăturilor dintre cele două ţări, consolidate în spiritul angajamentului comun faţă de valorile europene şi al pragmatismului, pentru realizarea de proiecte concrete în beneficiul tuturor cetăţenilor, afirmă MAE.
Fundaţia Abracadabra derulează, în luna septembrie, în Germania, proiectul cultural-educativ ‘Festivalul copiilor de pretutindeni: Drumul lui Făt-Frumos prin poveştile românilor’, realizat cu finanţare nerambursabilă din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Iniţiativa aduce personajele din poveştile românilor mai aproape de copiii din diaspora, printr-o experienţă interactivă în care ei înşişi devin eroii acestor poveşti. Festivalul, lansat în 2022, a ajuns de-a lungul anilor în mai multe comunităţi româneşti din Europa. În această toamnă, Abracadabra porneşte spre Germania, unde copiii români din Stuttgart, Nagold, Heidelberg, Boblingen şi Esslingen vor explora magia poveştilor prin joc şi teatru şi vor avea ocazia să se implice direct pe scenă. Proiectul se adresează copiilor din comunitatea românească din landul Baden-Wurttemberg, cu vârste între 4 şi 12 ani, estimaţi la peste 500 de participanţi în cele cinci oraşe. Obiectivul central este păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice şi culturale româneşti în rândul noii generaţii din diaspora, prin metoda educativă ‘Educaţie prin joc şi teatru’, precum şi consolidarea legăturii dintre copiii din diaspora şi comunitatea din care fac parte.
