Jurnal românesc – 18.02.2015
Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, şi-a exprimat speranţa că, în următoarele săptămâni, Parlamentul de la Kiev va ratifica, şi el, acordul privind micul trafic de frontieră între România şi Ucraina. Declaraţia a fost făcută la întâlnirea pe care şeful diplomaţiei române a avut-o marţi, la Bucureşti, cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Este un document important, pentru că aproximativ două milioane de cetăţeni ai României şi Ucrainei, de o parte şi de alta a frontierei comune, vor putea circula fără viză, doar în baza permisului de mic trafic, a spus Aurescu. El a amintit că acordul prevede şi înfiinţarea unor oficii consulare care să ajute la eliberarea acestor permise de mic trafic. Cu ocazia semnării acordului, România a informat că doreşte ca viitorul oficiu consular să fie la Solotvino, în Ucraina, a adăugat Aurescu. La rândul său, ministrul ucrainean de externe a confirmat că acordul a fost avizat de toate ministerele de resort de la Kiev şi că, în cel mai scurt timp, documentul va fi trimis în Parlament. De asemenea, Klimkin a dat asigurări că va discuta cu liderii grupurilor parlamentare de la Kiev, pentru ca acordul să fie adoptat în regim de urgenţă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 18.02.2015, 11:57
Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, şi-a exprimat speranţa că, în următoarele săptămâni, Parlamentul de la Kiev va ratifica, şi el, acordul privind micul trafic de frontieră între România şi Ucraina. Declaraţia a fost făcută la întâlnirea pe care şeful diplomaţiei române a avut-o marţi, la Bucureşti, cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Este un document important, pentru că aproximativ două milioane de cetăţeni ai României şi Ucrainei, de o parte şi de alta a frontierei comune, vor putea circula fără viză, doar în baza permisului de mic trafic, a spus Aurescu. El a amintit că acordul prevede şi înfiinţarea unor oficii consulare care să ajute la eliberarea acestor permise de mic trafic. Cu ocazia semnării acordului, România a informat că doreşte ca viitorul oficiu consular să fie la Solotvino, în Ucraina, a adăugat Aurescu. La rândul său, ministrul ucrainean de externe a confirmat că acordul a fost avizat de toate ministerele de resort de la Kiev şi că, în cel mai scurt timp, documentul va fi trimis în Parlament. De asemenea, Klimkin a dat asigurări că va discuta cu liderii grupurilor parlamentare de la Kiev, pentru ca acordul să fie adoptat în regim de urgenţă.
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, s-a întalnit, marţi, cu Părintele Boian Alexandrovici, Vicar al Timocului şi Protopop al Daciei Ripensis. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, ei au discutat despre eforturile necesare pentru păstrarea identităţii spirituale a etnicilor români din Serbia şi despre rolul bisericii ca factor de solidaritate în interiorul comunităţii. A fost evocată, de asemenea, contribuţia semnificativă a Bisericii Ortodoxe Române la consolidarea şi promovarea profilului identitar, spiritual şi naţional al românilor din Valea Timocului. Cu această ocazie, ministrul delegat a subliniat şi nevoia aplicării unor proiecte care să conserve limba maternă. La rându-i, Părintele Boian Alexandrovici s-a declarat convins că autorităţile de la Bucureşti vor face toate eforturile pentru ca etnicii români din Serbia să nu-şi piardă identitatea, precizează comunicatul MAE.
Ministerul Educaţiei a anunţat că a solicitat inspectoratelor şcolare să informeze părinţii că pentru participarea copiilor la ora de religie trebuie să depună o cerere, conform deciziei Curţii Constituţionale. Prezentă la o dezbatere a Comisiei parlamentare pentru învăţământ, Liliana Preoteasa, subsecretar de stat în Ministerul Educaţiei, a spus că termenul limită pentru depunerea cererii este 6 martie. Ministerul a pregătit programe şcolare pentru toate cultele care au solicitat acest lucru, a precizat subsecretarul de stat.
Puţin peste 11 milioane de carduri bancare sunt active în România, potrivit BNR. În total, au fost emise 46 milioane de carduri, între care peste 3 milioane în 2014. Retragerile de numerar continuă să domine tranzacţiile cu carduri în România, atât ca număr de operaţiuni, cât şi ca sume implicate, mai relevă datele publicate de Banca Centrală.
