Jurnal românesc – 2.10.2014
În România, peste 450.000 de studenţi au început, miercuri, noul an universitar. În număr mai mic faţă de anii trecuţi, studenţii acuză creşterea taxelor, desfiinţarea unor facultăţi sau specializări, precum şi subvenţia mică de la stat pentru transport. In marile centre universitare locurile în cămine sunt insuficiente. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că, datorită sumelor primite la ultima rectificare bugetară, vor reuşi să finanţeze bursele de practică pentru studenţi, transportul acestora, precum şi unele proiecte de cercetare. Noul an debutează cu o serie de modificări legislative, cum ar fi reintroducerea doctoratelor la frecvenţă redusă şi posibilitatea universităţilor de a organiza colegii postliceale.
Mihai Pelin, 02.10.2014, 11:40
În România, peste 450.000 de studenţi au început, miercuri, noul an universitar. În număr mai mic faţă de anii trecuţi, studenţii acuză creşterea taxelor, desfiinţarea unor facultăţi sau specializări, precum şi subvenţia mică de la stat pentru transport. In marile centre universitare locurile în cămine sunt insuficiente. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că, datorită sumelor primite la ultima rectificare bugetară, vor reuşi să finanţeze bursele de practică pentru studenţi, transportul acestora, precum şi unele proiecte de cercetare. Noul an debutează cu o serie de modificări legislative, cum ar fi reintroducerea doctoratelor la frecvenţă redusă şi posibilitatea universităţilor de a organiza colegii postliceale.
Master Planul General de Transport, document strategic pe baza căruia România poate primi finanţare europeană pentru marile proiecte de infrastructură este supus dezbaterii publice în luna octombrie. Conform documentului, care stă la baza planificării investiţiilor în transporturi pentru perioada 2014 – 2030, România ar mai avea nevoie de 656 de kilometri de autostradă, care se vor adăuga celor 644 existenţi şi 2.226 de kilometri de drumuri expres. Costurile estimate pentru realizarea celor 656 km de autostrăzi, până în 2030, se ridică la 6,5 miliarde de euro, iar pentru drumurile expres – 17,5 miliarde de euro, ambele fără să fie luată în calcul TVA. Investitorii strategici, precum constructorii auto Ford şi Renault, prezenţi de mulţi ani în România, s-au plâns în repetate rânduri de infrastructura rutieră precară, care, dacă ar fi modernizată, ar putea contribui şi la dezvoltarea turismului românesc.
Aproximativ 30 de mii de pensionari beneficiază, de la 1 octombrie, de anularea obligaţiei de a da înapoi banii în plus proveniţi din calcularea greşită a pensiilor. 65 de milioane de lei (14,7 milioane de euro) ar fi trebuit să dea pensionarii înapoi, din cauza erorilor de calcul descoperite prea târziu, dar bugetul nu va avea de suferit, au dat asigurări autorităţile de la Bucureşti. Pe de altă parte, Parlamentul a aprobat scutirea de la plata unor sume datorate statului şi în cazul a peste 1.100 de medici de familie. Cadrelor medicale li se impusese achitarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare a cabinetelor, după ce s-au constatat neconcordanţe în calcularea acestora. Recent, şi aproximativ 12 mii de mame au fost vizate de amnistia fiscală. Ele ar fi trebuit să returneze sumele obţinute suplimentar, dar nejustificat, în perioada în care au încasat indemnizaţia de creştere a copilului. Obligaţiile de plată se anulează însă doar cu condiţia ca sumele necuvenite să nu fi fost obţinute prin depunere de declaraţii sau documente false.
România se află pe locul 41 într-un clasament privind calitatea vieţii pentru persoanele în vârstă. Clasamentul analizează situaţia din aproape 100 de state şi a fost prezentat de HelpAge International, o reţea de organizaţii care îi sprijină pe cei vârstnici. Norvegia a fost desemnată ţara în care e cel mai bine să îmbătrâneşti, urmată de Suedia, Elveţia, Canada şi Germania. Pe ultimele locuri în clasament sunt Mozambic şi Afganistan. Raportul estimează că, până în 2050, o cincime din populaţia lumii va avea peste 60 de ani. În România, deja peste 20% din populaţie a atins această vârstă. Raportul estimează că procentul va trece de 36 până în 2050.
