Jurnal românesc – 20.11.2013
Ministrul de externe Titus Corlăţean a recunoscut drept pripită şi insuficient pregătită modalitatea de implementare, de către România, a restricţiilor vamale privind bunurile aduse din afara Uniunii Europene, respectiv din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia vecine. Este motivul pentru care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a suspendat, până la 1 decembrie, noile restricţii legate de cantităţile de tutun, alcool şi alimente care pot fi aduse din afara Uniunii. Modalităţile de punere în practică a acestor restricţii vor fi reexaminate, astfel încât să fie evitate orice fel de ambuteiaje, deranjante pentru cetăţenii care doresc să treacă civilizat şi rapid prin punctele de frontieră. Solicitat să comenteze cozile care s-au format la sfârşitul săptămânii trecute la vama româno-moldoveană din cauza controalelor mai severe, ministrul Titus Corlăţean a precizat că este vorba de aplicarea unor reglementări comunitare privind frontierele externe ale comunităţii europene.
Roxana Vasile, 20.11.2013, 13:08
Profesorii, dar şi personalul administrativ şi auxiliar din România pot fi sancţionaţi cu amenzi consistente pentru tratament degradant în şcoală. Astfel, scoaterea elevilor din clasă în timpul orei, trimiterea lor la colţ, insultele şi jignirile sunt interzise prin lege în mediul şcolar. Tratamentele degradante sunt interzise prin Legea 257/2013 care modifică şi completează Legea 272/2004 privind protecţia drepturilor copilului. Directorul Direcţiei pentru Protecţia Copilului, Elena Tudor, a declarat că pentru încălcarea acestor prevederi legale au fost prevăzute şi sancţiuni, personalul didactic şi nedidactic putând fi amendat cu sume cuprinse între 1.000 şi 2.500 de lei.
Circa 5.500 de studenţi români şi bulgari la diverse instituţii de învăţământ superior din Anglia trebuie să furnizeze informaţii suplimentare în vederea obţinerii de sprijin financiar. Cotidianul The Guardian preciza, că, potrivit previziunilor interne, Departamentul pentru afaceri, inovare şi aptitudini al guvernului britanic se confruntă cu un deficit de 80 de milioane de lire în bugetul pe acest an ca urmare a intensificării înscrierilor la 46 de colegii particulare. Potrivit The Guardian, numărul general de studenţi înscrişi a crescut de la 13.000 în perioada 2011-2012 la 30.000 în anul academic trecut. Studenţii pot cere alocaţii de până la 3.400 de lire pe an.
Liga Studenţilor Români din Străinătate, în parteneriat cu British Council din România, organizează, vineri 23 noiembrie, conferinţa Internaţionalizarea Educaţiei: Studiile în Marea Britanie şi întoarcerea acasă”. În contextul în care universităţile britanice reprezintă o destinaţie preferată a elevilor şi studenţilor români, conferinţa îşi propune să prezinte oportunităţile de învăţământ din Marea Britanie şi colaborările bilaterale la nivel universitar şi de cercetare. Participanţii vor putea obţine informaţii despre Marea Britanie direct de la români care au studiat, deja, acolo, dar şi de la reprezentanţii unor universităţi britanice prestigioase. În ceea ce priveşte opţiunile profesionale ale tinerilor absolvenţi, managerii unor firme de top le vor vorbi participanţilor despre întoarcerea acasă şi oportunităţile de angajare din România. Evenimentul de vineri va avea loc în cadrul Expoziţiei Educaţiei din Marea Britanie (Education UK Exhibition), organizată de British Council şi Ambasada Marii Britanii la Bucureşti.
Parlamentul European a adoptat, marţi, la Strasbourg, noul program comunitar Erasmus+, care va asigura finanţarea de burse în străinătate pentru studenţi, profesori, formatori şi ucenici. Erasmus+ reuneşte programele actuale din sectorul educaţiei, al formării profesionale şi al tineretului – Comenius, Erasmus, Erasmus Mundus, Leonardo da Vinci şi Grundtvig – şi, pentru prima oară, introduce sportul ca sector specific. Cu un buget total de aproape 15 miliarde de euro, Erasmus+ susţine mobilitatea tinerilor între 13 şi 30 de ani şi propune un mecanism de garantare a împrumuturilor pentru studenţii la master, datorită căruia, tinerii vor putea obţine credite în condiţii favorabile pentru a-şi finanţa studiile în străinătate. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, un nou tip de parteneriate între instituţiile de învăţământ şi întreprinderi, în scopul formarii profesionale a tinerilor într-un mediu real de muncă, dar şi noi metode de predare adaptate cererilor de pe piaţa muncii.
