Jurnal românesc – 21.07.2014
44,6% dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu, considerând că astfel s-ar putea schimba lucrurile în bine, relevă un sondaj INSCOP. 41,7% dintre respondenţi se declară, însă, împotrivă, iar 13,6% nu au răspuns la această întrebare. Potrivit directorului INSCOP, Remus Ştefureac, ratele foarte scăzute de participare la vot, în special la alegerile parlamentare, reprezintă un fenomen îngrijorător pentru tânăra democraţie românească. Ipoteza introducerii votului obligatoriu poate fi o soluţie compensatorie, dar ea nu poate funcţiona în lipsa unui proces de primenire a clasei politice. Altfel, există riscul major ca măsura să fie percepută drept încercare de legitimare forţată a unei clase politice cu probleme de credibilitate, ceea ce se va traduce, în final, într-o delegitimare şi mai mare a întregului regim democratic românesc”.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 21.07.2014, 11:57
44,6% dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu, considerând că astfel s-ar putea schimba lucrurile în bine, relevă un sondaj INSCOP. 41,7% dintre respondenţi se declară, însă, împotrivă, iar 13,6% nu au răspuns la această întrebare. Potrivit directorului INSCOP, Remus Ştefureac, ratele foarte scăzute de participare la vot, în special la alegerile parlamentare, reprezintă un fenomen îngrijorător pentru tânăra democraţie românească. Ipoteza introducerii votului obligatoriu poate fi o soluţie compensatorie, dar ea nu poate funcţiona în lipsa unui proces de primenire a clasei politice. Altfel, există riscul major ca măsura să fie percepută drept încercare de legitimare forţată a unei clase politice cu probleme de credibilitate, ceea ce se va traduce, în final, într-o delegitimare şi mai mare a întregului regim democratic românesc”.
Ministerul Fondurilor Europene a lansat spre consultare publica ghidurile pentru patru tipuri de cereri de proiecte care să fie finanţate din fonduri europene, printre care unele privind formarea profesională a personalului medical din domeniul cardiologiei, dar şi a personalului medical care realizează transplanturi. Pe lista proiectelor se mai află cele care vizează îmbunătăţirea participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii, precum şi susţinerea parteneriatelor transnaţionale cu impact asupra pieţei muncii. Un comunicat al Ministerului, precizează că prin acordarea de finanţări pentru formarea profesională a personalul medical din domeniul cardiologiei pediatrice vor fi aduşi medici din afara ţării care vor opera aproximativ 3.000 de copii care suferă de boli grave. Mult mai important, aceştia vor pregăti medicii români să realizeze respectivele intervenţii pentru ca România să aibă un număr ridicat de specialişti în acest domeniu.”
Tot mai multe nave de croazieră sosesc în Portul Constanţa. Potrivit datelor furnizate de Asociaţia Litoral – Delta Dunării, peste 64 de mii de turişti au vizitat portul românesc de la malul mării în ultimele luni, cu 10 mii mai mulţi decât anul trecut. Totodată, multe dintre nave îşi prelungesc şederea pe teritoriul României cu aproximativ o noapte, unele dublându-şi chiar staţionarea comparativ cu anul trecut. Turiştii – majoritatea americani, francezi, italieni şi germani – pot opta pentru excursii pe litoral, pot degusta vinuri la Murfatlar, pot face croaziere de o zi în Delta Dunării, tururi arheologice şi la mănăstiri sau pot asista la spectacole folclorice şi degusta produse tradiţionale româneşti. Asociaţia Litoral – Delta Dunării spune că interesul pentru portul românesc a crescut şi pentru că, pe fondul crizei din Ucraina, cursele de croazieră au înlocuit Portul Odesa cu cel din Constanţa.
Universitatea din Bucureşti organizează, în perioada 21 iulie – 3 august, a 54-a ediţie a Cursurilor de vară de limba română, de cultură şi civilizaţie românească. Şcoala de Vară a Universităţii din Bucureşti reprezintă cea mai veche iniţiativă a unei universităţi româneşti de a promova limba şi cultura română în lume. De-a lungul a jumătate de secol, Cursurile de Vară ale Universităţii din Bucureşti şi-au câştigat un binemeritat prestigiu prin participarea a numeroase cadre didactice universitare din ţară şi străinătate, precum şi a unor distinşi academicieni, oameni de cultură, artişti. Manifestările din acest an au o semnificaţie deosebită, ediţia fiind integrată sărbătoririi a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, instituţie de învăţământ superior reprezentând loc de întâlnire al tradiţiei în educaţia, cercetarea şi cultura românească.
