Jurnal românesc – 21.12.2015
Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat, la sfârşitul săptămânii trecute, în Serbia, la evenimentul prin care a fost marcată împlinirea a 25 de ani de activitate a Comunităţii Românilor din această ţară. El a subliniat determinarea autorităţilor de la Bucureşti de a colabora cu cele de la Belgrad pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii româneşti. Cu această ocazie, ministrul Stoenescu şi-a exprimat recunoştinţa pentru activitatea depusă de Comunitatea Românilor din Serbia, ca importantă forţă organizatorică pentru apărarea drepturilor românilor în domenii de importanţă vitală pentru identitatea naţională: cultură, învăţământ, presă, viaţă spirituală. De asemenea, el a vorbit despre necesitatea continuării eforturilor de îmbunătăţire a educaţiei în limba română, ca marcă identitară a tuturor românilor. Ministrul delegat i-a încurajat pe reprezentanţii Comunităţii Românilor din Serbia să contribuie la conservarea identităţii lingvistice, culturale şi spirituale în regiune.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 21.12.2015, 12:27
Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat, la sfârşitul săptămânii trecute, în Serbia, la evenimentul prin care a fost marcată împlinirea a 25 de ani de activitate a Comunităţii Românilor din această ţară. El a subliniat determinarea autorităţilor de la Bucureşti de a colabora cu cele de la Belgrad pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii româneşti. Cu această ocazie, ministrul Stoenescu şi-a exprimat recunoştinţa pentru activitatea depusă de Comunitatea Românilor din Serbia, ca importantă forţă organizatorică pentru apărarea drepturilor românilor în domenii de importanţă vitală pentru identitatea naţională: cultură, învăţământ, presă, viaţă spirituală. De asemenea, el a vorbit despre necesitatea continuării eforturilor de îmbunătăţire a educaţiei în limba română, ca marcă identitară a tuturor românilor. Ministrul delegat i-a încurajat pe reprezentanţii Comunităţii Românilor din Serbia să contribuie la conservarea identităţii lingvistice, culturale şi spirituale în regiune.
În aceaste zile, traficul prin punctele de frontieră din vestul României a crescut de cinci ori faţă de o perioadă normală, a anunţat Poliţia de Frontieră. Instituţia, care a suplimentat numărul lucrătorilor vamali pentru a face faţă situaţiei, recomandă folosirea tuturor punctelor de trecere a frontierei din vestul ţării: patru în judeţul Arad , trei în judeţul Bihor şi unul în judeţul Timis. Poliţia de Frontieră a pus la dispoziţie şi un număr de telefon – 021.9590 – pentru informaţii suplimentare. Controlul documentelor durează mai mult, după ce s-au reintrodus reguli mai stricte de verificare la frontierele Spaţiului Schengen. Prin punctele de trecere de la frontiera comună româno-ungară au trecut graniţa, în decembrie anul trecut, peste 1,4 milioane de persoane, aminteşte Poliţia de Frontieră.
Marţi, 22 decembrie, în toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate ale Patriarhiei Române, după Sfânta Liturghie, va fi oficiată o slujbă de pomenire a eroilor din decembrie 1989. Biserica Ortodoxă Română (BOR) precizează că, până pe 23 decembrie, la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din decembrie 1989 din întreaga ţară, ierarhi, preoţi şi diaconi vor oficia slujbe de pomenire. În Capitala, slujbe de pomenire vor fi oficiate, inclusiv, la troiţele de la Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, Societatea Română de Radiofuziune şi Televiziunea Română, precum şi la Monumentul Eroilor Jandarmi din zona Aeroportului Internaţional Henri Coandă.
Pe site-ul Ministerului de Finanţe au fost publicate normele de aplicare ale Codului Fiscal, cu înlesniri pentru firme şi persoane fizice. TVA scade cu patru procente, de la 24 la 20%, accizele se reduc, iar microîntreprinderile vor beneficia de un regim mai relaxat de impozitare. În schimb, apar o serie de modificări severe în cazul contribuţiilor sociale achitate de Persoanele Fizice Autorizate. De asemenea, Codul Fiscal păstrează acciza suplimentară de şapte eurocenţi la combustibil, iar companiile vor plăti, şi anul viitor, atât de controversata Taxă pe stâlp, care reprezintă 1% din active.
