Jurnal românesc – 23.03.2026

Toţi cei 117 militari români care au participat la misiunea NATO din Irak s-au întors sâmbătă în România.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Mihai Pelin, 23.03.2026, 11:22

Toţi cei 117 militari români care au participat la misiunea NATO din Irak s-au întors sâmbătă în România. Repatrierea a fost realizată în condiții de siguranță, printr-un efort coordonat la nivel aliat, cu sprijinul structurilor NATO și al partenerilor internaționali. Militarii români au fost relocați temporar în bazele Incirlik (Turcia) și Ramstein (Germania), de unde au fost ulterior transportați în România cu aeronave militare. Decizia de retragere a fost determinată de evoluțiile recente ale situației de securitate din regiune, măsurile adoptate având ca prioritate protecția personalului dislocat.

Militarii români au avut ca misiune principală în Irak asigurarea protecției personalului și a facilităților aliate, demonstrând profesionalism și angajament în îndeplinirea atribuțiilor. Ministerul Apărării Naționale reafirmă angajamentul României față de operațiile și misiunile NATO, contribuind în continuare la consolidarea securității internaționale, în conformitate cu deciziile Alianței.

* * *

Expoziţia ‘Constantin Brâncuşi: Originile Infinitului’, inaugurată pe 19 februarie la Museo dei Fori Imperiali – Mercati di Traiano, a atras peste 12.000 de vizitatori până acum. Organizată pentru a marca Anul Cultural România-Italia, expoziţia a fost concepută de Muzeul Naţional de Artă al României (curator Erwin Kessler, director general)’. Cetăţenii români şi din Republica Moldova au acces gratuit pe toată perioada de vizitare a expoziţiei, până pe 19 iulie. Printre lucrările emblematice prezentate la Roma se regăsesc ‘Rugăciunea’, ‘Mademoiselle Pogany’, ‘Prometeu’, ‘Tors’ şi ‘Scaunul’ (din seria ‘Masa Tăcerii’). Sursa principală de inspirație a artistului o reprezintă arta populară românească, el reușind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene.

Personalitate marcantă în mișcarea artistică modernă și unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, Constantin Brâncuși (1876-1957) a acordat o importanță deosebită luminii și spațiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale. Proiectul expoziţional este rezultatul unui parteneriat cu Ambasada României în Republica Italiană, Malta şi San Marino, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Judeţean Gorj ‘Alexandru Ştefulescu’, Târgu-Jiu, fiind organizat cu sprijinul Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe şi al Ministerului Apărării Naţionale.

* * *

De Ziua Unirii Basarabiei cu România, moment istoric de referință pentru identitatea și unitatea culturală românească, ICR în parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova, organizează concertul Orchestrei Operei Naționale București, pe 27 martie, la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău.Împreună cu Orchestra Operei Naționale București dirijată de Daniel Jinga vor concerta artiști de renume internațional: Valentina Naforniță, Alexandru Tomescu, Damian Drăghici și Ana Cebotari. Experiența publicului va fi întregită de participarea extraordinară a Capelei Corale Academice „Doina” a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” din Chișinău, dirijoare Ilona Stepan. Evenimentul omagiază momentul istoric al Unirii Basarabiei cu România în 1918 și aduce împreună artiști de pe ambele maluri ale Prutului, reafirmând unitatea de limbă, cultură și spirit european.

Reamintim că Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu Regatul României, contribuind astfel la formarea României Mari. Efectele Unirii au fost anulate după 22 de ani, în 1940, după ce, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia sovietică a anexat Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța.

* * *

Institutul Cultural Român de la Lisabona organizează, până pe 31 martie, la sediul său, o expoziție de grafică cu lucrări realizate de Horațiu Mălăele. Aceasta reunește lucrări din perioade diferite ale creației artistului; de la primele schițe în creion, delicate și încărcate de o ironie subtilă, până la experimente recente în tehnică digitală, se poate observa cum artistul își rafinează mereu privirea, gestul și umorul – instrumente care l-au consacrat atât ca actor, cât și ca desenator. Horațiu Mălăele este o personalitate culturală complexă. Meseria de actor de teatru și film a fost cea care l-a făcut cunoscut la nivel național, însă este și un excelent regizor, pictor, grafician, caricaturist, scriitor si scenarist.

Născut în Târgu-Jiu, în 1952, el a fost atras de zona artei încă din copilărie. Deși inițial dorea să studieze la Facultatea de Arte Plastice, a dat admiterea la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I. L. Caragiale (actual UNATC) și a absolvit în anul 1975. Horațiu Mălăele și-a expus lucrările (peste 3000 de caricaturi) în peste 50 de expoziții naționale si internaționale.