Jurnal românesc – 23.08.2023
Daniela Budu, 23.08.2023, 11:22
Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, că schimburile comerciale dintre România şi Italia se află la un nivel record, dar există spaţiu de creştere creat de dezvoltarea economică a României, care are o relevanţă regională sporită în domeniul energetic şi cel alimentar. În cadrul întâlnirii de lucru pe care a avut-o cu ambasadorul Italian la Bucureşti, Alfredo Maria Durante Mangoni, Nicolae Ciucă a discutat despre consolidarea relaţiilor economice bilaterale, a cooperării în domeniul diplomatic şi cel al afacerilor europene, precum şi întărirea colaborării judiciare dintre cele două state. El a mulțimit oficialului Italian pentru sprijinul acordat Bucureștiului în procesul de admitere în Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică, dar mai ales pentru integrarea în Spaţiul Schengen. „Prezenţa a peste un milion de români în Italia este o puternică legătură culturală între cele două ţări, astfel încât libertatea de circulaţie pe care ar aduce-o admiterea noastră în Spaţiul Schengen va fi în beneficiul celor care călătoresc între Italia şi România” – a adăugat Nicolae Ciucă.
Ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu l-a primit marţi pe ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Roelof S. van Ees, în vizită de rămas bun. În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte de actualitate ale agendelor bilaterală, regională, europeană şi de securitate. Șefa diplomației române a salutat, în context, agenda densă de contacte politice, componenta solidă a schimburilor economice, consistenţa investiţiilor olandeze în România, precum şi contribuţia Regatului Ţărilor de Jos la asigurarea securităţii țării, inclusiv prin participarea cu trupe la Grupul de Luptă NATO. Totodată, ministrul a salutat poziţia de susţinere a Regatului Ţărilor de Jos pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi a prezentat eforturile diplomaţiei române privind atingerea acestui obiectiv esenţial de politică externă. Şefa diplomaţiei române a evidenţiat, de asemenea, valoarea adăugată a procesului de extindere a Uniunii Europene şi a subliniat importanţa sprijinirii Ucrainei şi a Republicii Moldova în parcursul european. Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos a transmis aprecieri pentru buna colaborare pe care a avut-o cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu autorităţile române pe durata mandatului său la Bucureşti.
Copiii de peste 16 ani pot să călătorească, din 20 august, în străinătate neînsoţiţi de un adult, doar pe baza unei declaraţii notariale din partea părinţilor sau a reprezentatului legal din care să rezulte destinaţia, durata şi scopul vizitei. Noile reglementări legislative stabilesc însă că aceste deplasări se pot efectua doar pentru vizitarea unei rude, pentru studii, participare la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical. Declaraţia autentificată din partea părinţilor trebuie prezentată la ieşirea din ţară în original, dar nu este necesară la revenirea acasă a adolescenţilor.
Asociația Românilor din Republica Croația va inaugura expoziția interactivă și incluzivă „Români de poveste”, eveniment care va încheia seria manifestărilor din cadrul proiectului „Patrimoniul cultural românesc la viitor, ediția a II-a”. Vor fi două evenimente dedicate Zilei Limbii Române, care vor avea loc la Split și Zagreb, pe 31 august și 3 septembrie. În cadrul celor două evenimente, participanții vor putea admira expoziția „Români de poveste”, un concept A fost odată, o colecție de povești și resurse educative. Colecția se adresează copiilor, dar și adulților care vor să afle mai multe despre români cu realizări remarcabile în muzică, literatură, pictură, sport sau istorie, între care Aurel Vlaicu, Nicolae Grigorescu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, George Enescu, I.L. Caragiale, Alexandru Ioan Cuza sau Ștefan cel Mare. Cele două evenimente, organizate cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. așteaptă peste 100 de vizitatori, români și croați. Comunitatea românească din Croația este formată, în mare majoritate, din cetățeni români care s-au stabilit acolo după anul 1990, însă există și o comunitate lingvistică istroromână. Aceasta numără aproximativ 100 de membri care trăiesc în Peninsula Istria și a reusit să își conserve de milenii dialectul pe care îl vorbește – dialectul istroromân, unul dintre cele 4 dialecte istorice ale limbii române.
