Jurnal românesc – 23.12.2019
Utilizarea limbii române în afara ţării scade
de la o generaţie la alta, arată un studiu OCDE. În Italia, de exemplu, ţara de
destinaţie favorită a imigranţilor români, 86% dintre gospodăriile acestora
declară româna ca fiind limba maternă. Dacă 89% dintre imigranţii români
vorbesc limba română, doar 80% dintre cei care au ajuns în Italia înainte de a
împlini vârsta de 5 ani mai vorbesc, şi astăzi, limba română. Numai 7% din
copiii români născuţi în Italia vorbesc româna, un număr în mod special mic
prin comparaţie cu descendenţii altor grupuri de imigranţi din Italia,
detaliază studiul OCDE. În ansamblu, folosirea limbii române în Italia este
relativ redusă şi ilustrează limitele legăturii cu ţara ale celor care au
plecat din România. Preferinţa pentru italiană este însă şi justificată de diferenţele
foarte mici dintre cele două limbi. Exact aceleaşi provocări privind păstrarea
limbii materne la a doua generaţie din diaspora o întâmpină şi românii din
Statele Unite, mai arată studiul OCDE.
Leyla Cheamil, 23.12.2019, 11:29
Utilizarea limbii române în afara ţării scade
de la o generaţie la alta, arată un studiu OCDE. În Italia, de exemplu, ţara de
destinaţie favorită a imigranţilor români, 86% dintre gospodăriile acestora
declară româna ca fiind limba maternă. Dacă 89% dintre imigranţii români
vorbesc limba română, doar 80% dintre cei care au ajuns în Italia înainte de a
împlini vârsta de 5 ani mai vorbesc, şi astăzi, limba română. Numai 7% din
copiii români născuţi în Italia vorbesc româna, un număr în mod special mic
prin comparaţie cu descendenţii altor grupuri de imigranţi din Italia,
detaliază studiul OCDE. În ansamblu, folosirea limbii române în Italia este
relativ redusă şi ilustrează limitele legăturii cu ţara ale celor care au
plecat din România. Preferinţa pentru italiană este însă şi justificată de diferenţele
foarte mici dintre cele două limbi. Exact aceleaşi provocări privind păstrarea
limbii materne la a doua generaţie din diaspora o întâmpină şi românii din
Statele Unite, mai arată studiul OCDE.
Statistici Eurostat relevă că peste 420.000 de
copii români cu vârsta sub 14 ani cresc în afara graniţelor României, într-un
stat membru UE. Dintre aceştia, 203.437 locuiesc în Italia, iar alţi 105.082,
în Spania. Diaspora României este a cincea cea mai mare din lume şi continuă să
crească. Mii de copii români trăiesc şi în Germania (65.497), Austria (16.473),
Belgia (3.534) sau Ungaria (2.066). Datele sunt actualizate la nivelul anului
2016 şi furnizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Sute de mii
de români s-au născut peste hotare în ultimii 20 de ani, cea mai mare parte
dintre ei, în Uniunea Europeană. La 30 de ani de la revoluţie şi 12 ani de la
intrarea României în Uniunea Europeană, a doua generaţie de imigranţi români în
ţările UE depăşeşte cifra de 630.000. În Marea Britanie s-au născut 50.000 de
copii români, iar în Statele Unite – 40.000.
Deputatul Constantin Codreanu, președinte al
Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a solicitat
ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi secretarului de stat, șef al
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu Burdușa, să acționeze
prompt, hotărât și eficient în sprijinul românilor din Ucraina, notează Agenția
BucPress din Cernăuți.
Parlamentarul a trimis o scrisoare oficială
celor doi membri ai Guvernului prin care cere sprijinirea demersurilor mediului
asociativ și a școlilor din Ucraina privind unificarea programelor școlare în
limba română și depășirea stării de dezbinare artificială a românilor din
Ucraina pe criteriul formal al etnonimului și infranimului. Comunitatea
românească din Ucraina a fost dezbinată artificial, în ultimele decenii, pe
criteriul formal al etnonimului român și al infranimului românesc
moldovean, fapt care a condus la consecințe nefaste pe diverse planuri,
inclusiv pe cel al învățământului public în limbile minorităților naționale, a
transmis deputatul Constantin Codreanu.
Ambasadorul SUA în România,
Adrian Zuckerman, a participat la dezvelirea unei plăci din bronz, dedicată, de
preşedintele SUA, Donald Trump, eroilor Revoluţiei de la Timişoara, din
Decembrie 1989. Placa este montată pe peretele clădirii fostei Comenduiri a
Garnizoanei Timişoara, care va găzdui viitorul Muzeu Naţional al Revoluţiei
Anticomuniste din 1989. Ambasadorul a punctat în discursul său că, atunci când
a părăsit ţara, în 1965, ‘o Românie democratică era un vis îndepărtat’, dar
astăzi a regăsit ‘o Românie eliberată şi democrată’. Diplomatul american
a mai remarcat că progresele făcute în ultimii 30 de ani sunt fantastice,
pentru că, atunci când a căzut regimul comunism, România a pornit pe calea
democraţiei ‘de la un nivel sub zero’, din cauza distrugerii produsă de
comunism.
Un nou punct de trecere a frontierei a fost
deschis, în judeţul Caraş-Severin, la graniţa cu Serbia. Autorităţile estimeaza
că se va scurta considerabil timpul de aşteptare pentru control, pentru că va
fi preluat o parte din fluxul de persoane care tranzitau, până în prezent,
graniţa dintre cele două state, a anunţat Ministerul Afacerilor Interne. Noul punct a fost deschis
la Moldova Nouă şi face legătura cu localitatea sârbă Golubac. Conform sursei
citate, deschiderea acestui punct de trecere se înscrie în sfera consolidării
relaţiilor bilaterale dintre cele două state, în cadrul procesului de
implementare a unui proiect de cooperare transfrontalieră România-Serbia.
