Jurnal românesc – 23.12.2020

Adaugă ca sursă preferată în Google

Mihai Pelin, 23.12.2020, 11:14

Autorităţile franceze permit, de miercuri,
deblocarea circulaţiei dinspre Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de
Nord către Franța pentru cetăţenii UE, inclusiv cei români, precum şi pentru
cei britanici sau din ţări terţe care au reşedinţa în Franţa, sau în alte state
europene, informează MAE. Potrivit sursei citate, persoanele din categoriile
sus-menţionate au obligaţia de a prezenta un test negativ pentru infecţia cu
COVID-19, efectuat cu maximum 72 de ore înaintea deplasării. Masura survine
după ce Franța și-a inchis granițele din cauza noii tulpini de coronavirus
descoperite în Marea Britanie, iar sute de romani au fost blocaţi la traversarea Canalului Mânecii. Toţi călătorii au obligaţia de a prezenta
companiei aeriene, maritime sau feroviare un document care să ateste rezultatul
negativ al testului pentru COVID-19. Aceste reglementări rămân în vigoare până
cel puţin pe 6 ianuarie 2021. Cu privire la condiţiile de reluare a
transportului rutier de mărfuri, acestea vor fi comunicate de autorităţile
franceze în scurt timp.
România a suspendat, pentru două săptămâni, toate zborurile din și spre Marea
Britanie. Totodată, autoritățile de la București au decis că toate persoanele
care sosesc în România din Regat vor trebui să stea pentru 14 zile în carantină
la o adresă declarată la intrarea în țară.

Parlamentul
de la Chişinau se întruneşte, joi, în ședință specială, pentru învestirea Maiei Sandu în funcția de preşedinte
al Republicii Moldova. Cetățenii fostei republici sovietice au ales-o pe Maia Sandu, candidat
pro-european și reformist, în fața președintelui în funcție pro-rus Igor Dodon,
într-un scrutin văzut de unii analişti drept o alegere pentru viitorul
Republicii Moldova, între o apropiere mai mare de București și Uniunea
Europeană şi una spre Moscova. Maia Sandu este deținătoare a trei diplome de studii
economice și administrare publică, dintre care una obținută la prestigioasa
universitate americana Harvard. Reamintim că preşedintele român, Klaus Iohannis, va efectua
o vizită în Republica Moldova la sfârşitul acestui an. Potrivit Radio Chişinău,
Maia Sandu a avut o întrevedere cu ambasadorul României, Daniel Ioniţă, în
cadrul căreia a subliniat necesitatea de a restabili cooperarea bilaterală
firească între cele două state şi de a intensifica colaborarea în mai multe
domenii care să aducă beneficii cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

colectiv de Alexander Nanau – un regizor german născut în Romania
-, a câştigat Premiul Academiei Europene de Film pentru Cel Mai Bun Documentar
în cadrul celei de-a 33-a ediţii a galei European Film Awards şi a fost
nominalizat alături de Another Round şi Corpus Cristi pentru distincţia LUX
Audience Film Award. Faptul că votul
majoritar al Academiei Europene de Film din anul acesta teribil pentru noi toti
a venit către filmul colectiv este pentru mine mai ales o recunoaștere a
importanței jurnalismului în societatea noastră, o recunoaștere a curajului
avertizorilor de integritate, o recunoaștere a dreptului cetățenilor zilelor
noastre de a fi respectați și protejați de politicienii statelor lor, a
declarat regizorul. colectiv este primul documentar românesc câștigător la
European Film Awards. Fondată în 1988, Academia reunește peste 3800 de cineaști
din Europa.Cele
trei pelicule finaliste vor fi subtitrate în cele 24 de limbi oficiale ale UE,
astfel încât spectatorii din întreaga Europă să poată viziona filmele
nominalizate. Până pe 28 aprilie, când va fi desemnat câștigătorul, publicul și
deputații din Parlamentul European pot vor vota online, ambele voturi contând
50%. Distins cu numeroase premii, ‘colectiv’ este şi propunerea României la Premiile Oscar
2021, în secţiunea ‘Cel mai bun lungmetraj internaţional’, anterior numită ‘Cel
mai bun film străin’. Este prima oară când un documentar romanesc
intră în cursa pentru premiile Academiei
Americane de Film.Pelicula spune povestea primului an de după
incendiul din clubul Colectiv din București, în urma căruia au murit zeci de
persoane.

Până pe data de 27
ianuarie 2021 se desfășoară, pe contul oficial de Youtube (@IstitutoRomenoVenezia)
și pe pagina oficială de Facebook (@istituto.romenodivenezia) ale
Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, proiectul
on-line «Fragmente de istorie italo-română». Un astfel de demers, realizat în
în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a României, aduce mai aproape de
public piese din patrimoniul celui mai mare muzeu de istorie din România.
Piesele selectate pentru aceste proiect sunt relevante pentru legăturile
italo-române, fiind alese din cele patru perioade istorice: antichitate, evul mediu, epoca modern și
perioada contemporană. Astfel, cu ajutorul a patru materiale video,
publicul vorbitor de limbă italiană şi de limbă română va face o incursiune în
istoricul relaţiilor directe şi indirecte dintre cele două state.