Jurnal românesc – 24.07.2019
Preşedintele
Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă
pentru românii din străinătate. El a declarat că legea reprezintă un prim
pas menit să creeze condiţii pentru exercitarea dreptului de vot de către toţi
cetăţenii. Iohannis a solicitat
totodată Guvernului, în special Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului
Afacerilor Externe, Autorităţii Electorale Permanente şi Ministerului pentru
Românii de Pretutindeni să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea
în aplicare a legii şi pentru organizarea în bune condiţii a alegerilor.
Sorin Iordan, 24.07.2019, 11:16
Preşedintele
Klaus Iohannis a promulgat legea privind votul anticipat şi prin corespondenţă
pentru românii din străinătate. El a declarat că legea reprezintă un prim
pas menit să creeze condiţii pentru exercitarea dreptului de vot de către toţi
cetăţenii. Iohannis a solicitat
totodată Guvernului, în special Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului
Afacerilor Externe, Autorităţii Electorale Permanente şi Ministerului pentru
Românii de Pretutindeni să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea
în aplicare a legii şi pentru organizarea în bune condiţii a alegerilor.
Conform noii legi, cetăţenii români din afara ţării vor putea să voteze fie
prin corespondenţă, fie anticipat timp de trei zile. Votul anticipat se
desfăşoară începând de vineri, în intervalul 12.00 – 21.00, şi continuă sâmbătă
şi duminică, între orele 07.00 şi 21.00 ora locală. În ultima zi există
posibilitatea prelungirii votului până la ora 24.00 pentru alegătorii care se
află în incinta secţiilor de votare sau la cozi în afara acestora.
Procedura
privind prelungirea timpului de vot se va aplica şi în secţiile din ţară.
Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorii de peste hotare trebuie să se
înscrie în listele electorale permanente din străinătate prin intermediul unui
formular online aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, la care se va
anexa copia scanată sau fotografia actului de identitate.
Comisia
Europeană a reluat sprijinul financiar către Republica Moldova. Bruxelles-ul a
acordat suma de 14,54 milioane de euro în cadrul a trei programe, cel de punere
în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova, cel privind finanţarea
programelor de educaţie şi formare profesională şi cel referitor aplicarea
Planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize.
Plăţile au fost
reluate după o suspendare de aproape doi ani ca urmare a deteriorării situaţiei
din Republică în ceea ce priveşte statul de drept. Comisia Europeană a salutat
faptul că noul Guvern de la Chişinău a făcut progrese în ceea ce priveşte
aplicarea agendei de reforme prevăzută în Acordul de asociere, a reluat
legăturile cu Fondul Monetar Internaţional şi şi-a stabilit ca prioritate lupta
împotriva corupţiei.
Institutul
Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni organizează la
Iaşi cursuri de perfecționare pentru 20 profesorii care predau limba română sau
în limba română în regiunea Cernăuți din Ucraina. Acţiunea se desfăşoară în
perioada 24-29 iulie. Stagiul de perfecționare se va desfășura pe parcursul a
șase zile, are două teme majore, Metodica predării limbii române și
Psihopedagogie școlară, iar cursurile vor fi predate de profesori de la
Inspectoratul Școlar Județean Iași.
Totodată, participanţii vor putea vizita
diferite obiective turistice, spirituale și culturale din regiune, precum Mitropolia
Moldovei și Bucovinei, Complexul Muzeal Național Moldova și
Bojdeuca lui Ion Creangă. Proiectul face parte din Programul de Educație
Apostol Mărgărit, din Planul de activități al Institutului
Eudoxiu Hurmuzachi pentru anul 2019, aprobat de Ministerul pentru
Românii de Pretutindeni.
România va
trimite un detaşament de patru elicoptere în Mali, în cadrul unei misiuni a
Organizaţiei Naţiunilor Unite de sprijinire a Guvernului acestui stat pentru
continuarea punerii în aplicare a Acordului de Pace. Şeful Statului Major al
Apărării, generalul Nicolae Ciucă, a declarat că misiunea va începe în luna
octombrie şi va dura un an. Cele patru aparate de zbor vor fi destinate
evacuărilor medicale şi transportului de personal şi materiale.
Din detaşament
fac parte 120 de militari, personal de stat major, piloţi, echipe de tehnicieni
de bord şi echipe de mentenanţă. Militarii participanţi au fost evaluaţi de o
comisie a ONU din cadrul Departamentului pentru Operaţii de Menţinere a Păcii,
care a concluzionat că românii sunt pregătiţi pentru participarea la misiune.
