Jurnal românesc – 24.10.2016
Susţinători ai Unirii României cu Republica Moldova s-au întâlnit, duminică, la Bucureşti, cu reprezentanţi ai partidelor politice româneşti. Ei consideră că, în actualul context geopolitic, Unirea celor două state este singura soluţie pentru ca etnicii români din Republica Moldova să nu cadă victime unei agresiuni ruseşti, ca cea împotriva Ucrainei. Sâmbătă, în Capitală, a avut loc un marş în favoarea Unirii, la care au venit şi numeroşi cetăţeni din Republica Moldova. Acţiunea a fost marcată de incidente între protestatari şi jandarmi. Marşurile pentru Basarabia au fost inaugurate în Bucureşti în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii de către Rusia, pe atunci, ţaristă. Pe o parte a teritoriului Basarabiei istorice, intrată în componenţa României după Primul Război Mondial şi reanexată de URSS în 1940, a fost creată actuala Republică Moldova.
Leyla Cheamil, 24.10.2016, 12:20
Susţinători ai Unirii României cu Republica Moldova s-au întâlnit, duminică, la Bucureşti, cu reprezentanţi ai partidelor politice româneşti. Ei consideră că, în actualul context geopolitic, Unirea celor două state este singura soluţie pentru ca etnicii români din Republica Moldova să nu cadă victime unei agresiuni ruseşti, ca cea împotriva Ucrainei. Sâmbătă, în Capitală, a avut loc un marş în favoarea Unirii, la care au venit şi numeroşi cetăţeni din Republica Moldova. Acţiunea a fost marcată de incidente între protestatari şi jandarmi. Marşurile pentru Basarabia au fost inaugurate în Bucureşti în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii de către Rusia, pe atunci, ţaristă. Pe o parte a teritoriului Basarabiei istorice, intrată în componenţa României după Primul Război Mondial şi reanexată de URSS în 1940, a fost creată actuala Republică Moldova.
Ceremonia de reînhumare a osemintelor a 594 de militari români căzuţi în luptele de la Stalingrad (astăzi, Volgograd), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, va avea loc, marţi, la Rossoşka, Federaţia Rusă, în contextul sărbătoririi Zilei Armatei României. Serviciul religios va fi oficiat de către un preot militar roman. Proiectul de înhumare a osemintelor militarilor români într-un singur cimitir a fost demarat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor încă din anul 2014. Inaugurat în anul 2015, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 metri pătraţi. Anul trecut, statul român a realizat primele exhumări în regiunea Volgograd, fiind identificate rămăşiţele a 72 de militari români ce au fost reînhumate cu prilejul inaugurării cimitirului. Exhumările din regiune au continuat şi în anul 2016, iar în punctul de luptă Gromki au fost identificate osemintele celor 594 de militari români care vor fi strămutate în aşezământul social-cultural românesc de la Rossoşka.
Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că legea vaccinării este în pregătire şi va fi disponibilă public în următoarele săptămâni. La finalul lunii septembrie, Avocatul Poporului a cerut explicaţii Ministerului Sănătăţii cu privire la proiectul privind vaccinarea obligatorie. Solicitarea a venit în contextul epidemiei de rujeolă, Ministerul Sănătăţii precizând că, în România, au fost înregistrate 675 de cazuri de rujeolă în decursul a opt luni. Au fost înregistrate trei decese, în timp ce anul trecut au fost înregistrate doar şapte cazuri de îmbolnăvire.
Numărul românilor cu credite la bănci şi care figurează cu restanţe mai mari de 30 de zile la plata ratelor a crescut, în intervalul ianuarie-august a acestui an, cu circa 46.000, până la peste 750.000 de persoane, potrivit datelor agregate de BNR. Un număr mai mare de restanţieri a fost înregistrat în luna iunie, când erau 754.000 de persoane în urmă cu plata ratelor. Specialiştii din piaţă susţin că avansul numărului de restanţieri poate avea legătură cu noile legi precum darea în plată sau discuţii pe tema altor modificări legislative cum ar fi conversia creditelor în franci, care să îi fi determinat pe debitori să se gândească că ar putea scăpa de credit şi de aceea au decis să amâne plata.
