Jurnal românesc – 24.12.2015
În România, după parlamentari, şi aleşii locali vor beneficia de pensii speciale. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat recent de Senat şi a fost trimis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis. Proiectul modifică Legea privind statutul aleşilor locali, iniţiativă legislativă care prevede acordarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Legea prevede acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă pentru cel mult trei mandate, dar nu mai puţin de un mandat. Liberalii au contestat legea şi au spus că nu sunt de acord cu pensii speciale pentru aleşii locali şi au susţinut nevoia unei legi a salarizării unitare pentru bugetari, inclusiv pentru primari. După adoptarea proiectului în Senat, care este for decizional, legea urmează să ajungă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 24.12.2015, 12:16
În România, după parlamentari, şi aleşii locali vor beneficia de pensii speciale. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat recent de Senat şi a fost trimis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis. Proiectul modifică Legea privind statutul aleşilor locali, iniţiativă legislativă care prevede acordarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Legea prevede acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă pentru cel mult trei mandate, dar nu mai puţin de un mandat. Liberalii au contestat legea şi au spus că nu sunt de acord cu pensii speciale pentru aleşii locali şi au susţinut nevoia unei legi a salarizării unitare pentru bugetari, inclusiv pentru primari. După adoptarea proiectului în Senat, care este for decizional, legea urmează să ajungă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Guvernul de la Bucureşti va lua o decizie privind salariul minim pe economie până în 31 decembrie, însă o eventuală majorare trebuie analizată atent pentru a nu face mai mult rău decât bine, afirmă ministrul Muncii, Ana Costea. Ministerul Muncii analizează cele două propuneri convenite de partenerii sociali, în privinţa majorării salariului minim pe economie. Decizia finală va fi luată, în şedinţă de guvern, până la finalul anului, a precizat Ana Costea. Prima propunere le aparţine sindicatelor care cer Guvernului creşterea la 1.200 de lei (266 euro), începând cu 1 ianuarie, cea de a doua este a patronatelor: tot 1.200 de lei, dar cu blocarea impozitării pentru un timp normal de lucru de 8 ore la 1.050 de lei (232 euro) atât cât este în prezent. Ana Costea a prezentat şi obiective ale mandatului său pentru anul viitor. Printre acestea: creşterea ratei de ocupare, protecţia socială a angajaţilor, punerea în aplicare a garanţiei pentru tineret şi transferarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări la Ministerul Muncii.
În aceste zile, în Bucureşti şi în principalele oraşe din România au loc diferite manifestări pentru a marca împlinirea a 26 de ani de la revoluţia anticomunistă din 1989. Luni, Parlamentul de la Bucuresti s-a reunit într-o şedinţă solemnă, iar marţi, slujbe de pomenire a celor care au murit în evenimentele din decembrie 1989 a fost oficiată în toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi din străinătate ale Patriarhiei Române. Declanşată în 16 decembrie în Timişoara, în urma unei măsuri abuzive a autorităţilor locale, revolutia s-a extins rapid în toată în România şi a culminat, pe 22 decembrie, la Bucureşti, cu fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu. Peste 1.000 de oameni au murit şi aproape 3.400 au fost răniţi între 16 şi 25 decembrie 1989. România rămâne singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.
Poliţiştii români de frontieră le recomandă celor care vin în perioada Sărbătorilor de Iarnă în România să tranziteze toate punctele de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor unora dintre acestea. În luna decembrie 2014, frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 3 milioane de persoane, din care 2,5 milioane din UE. Aproximativ 1,6 milioane de treceri au fost pe sensul de intrare în ţară. Cele mai tranzitate au fost punctele de trecere a frontierei din vestul ţării şi cele aeroportuare. Astfel, prin punctele de trecere de la frontiera comună româno-ungară au trecut graniţa, în ultima lună a anului trecut, peste 1,4 milioane de persoane. De asemenea, valori ridicate de trafic s-au înregistrat şi prin punctele de trecere aeroportuare, aproximativ 590 de mii de persoane.
