Jurnal românesc – 25.05.2015
Experţi
ai FMI continuă, până pe 26 mai, la Bucureşti, misiunea de evaluare, în
contextul în care Romania doreşte să încheie actualul program financiar cu
Fondul în luna septembrie. Principalele teme de discuţie sunt modificările
aduse Codului Fiscal şi măsurile economice preconizate pentru 1 ianuarie anul
viitor, în condiţiile în care guvernul insistă că Romania are nevoie de
relaxare fiscală. Potrivit preşedintelui Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan, reprezentanţii FMI recunosc
necesitatea relaxării fiscale, cred că este benefică economiei româneşti, dar
vor garanţii în legătură cu conservarea ţintelor de deficit bugetar asumate de
România. Actualul acord, al treilea de la declanşarea crizei economice în 2009, a fost încheiat în septembrie 2013
pentru 2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro.
Mihai Pelin, 25.05.2015, 11:48
Experţi
ai FMI continuă, până pe 26 mai, la Bucureşti, misiunea de evaluare, în
contextul în care Romania doreşte să încheie actualul program financiar cu
Fondul în luna septembrie. Principalele teme de discuţie sunt modificările
aduse Codului Fiscal şi măsurile economice preconizate pentru 1 ianuarie anul
viitor, în condiţiile în care guvernul insistă că Romania are nevoie de
relaxare fiscală. Potrivit preşedintelui Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan, reprezentanţii FMI recunosc
necesitatea relaxării fiscale, cred că este benefică economiei româneşti, dar
vor garanţii în legătură cu conservarea ţintelor de deficit bugetar asumate de
România. Actualul acord, al treilea de la declanşarea crizei economice în 2009, a fost încheiat în septembrie 2013
pentru 2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro.
Guvernatorul BNR a
recomandat băncilor din România să finanţeze economia reală, dând ca exemplu
sectorul agricol, pentru care încă există reţinere. Prezent la o conferinţă pe
tema perspectivelor sistemului bancar şi ale economiei, Mugur Isărescu a arătat
că în România există o tendinţă de creştere moderată a creditării, mai ales în
lei. În opinia sa, creşterea economică din prezent este robustă şi sustenabilă,
cu inflaţia şi deficitul ţinute sub control şi cu un efort important de
consolidare fiscală. Şeful BNR a subliniat că această evoluţie pozitivă va
continua şi a punctat principalele direcţii de acţiune: creşterea
concurenţei şi a eficienţei în sectoare-cheie ale economiei, precum cel al
energiei, dezvoltarea educaţiei, dar şi a
unei infrastructuri de transport de calitate.
12 militare româneşti, un distrugător american şi un dragor maritim din
Bulgaria, cu circa 1500 de militari la bord, participa, în aceste zile, la
exerciţiul ‘Trident Poseidon 2015`. În apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării
Negre, vor avea loc acţiuni specifice luptei pentru apărarea comunicaţiilor
maritime. Exerciţiul are ca scop consolidarea nivelului de interoperabilitate
între forţele NATO, precum şi cooperarea inter-agenţii din România, într-un
mediu cu ameninţări multiple, în cadrul unei Operaţii de răspuns la criză. Pe de altă parte, până la sfârşitul lunii
iunie, avioane româneşti MIG 21 Lancer, alături de avioane de luptă portugheze,
desfăşoară misiuni de patrulare în spaţiul aerian
românesc, inclusiv deasupra Mării Negre. Aceste misiuni sub coordonarea Comandamentului Aerian al NATO, cu baza la
Ramstein, în Germania, fac parte din măsurile NATO de garantare a securităţii
statelor din flancul estic al Alianţei.
În România, ameninţările în spaţiul cibernetic se
înmulţesc, iar atacurile, inclusiv asupra site-urilor guvernamentale, au
devenit un fenomen, susţine Directorul Centrului Naţional de Răspuns la
Incidente de Securitate Cibernetică, Augustin Jianu. El a precizat că
instituţiile statului au puţine instrumente pentru a-i identifica pe hackeri şi
a adăugat că politicienii ar trebui să gândească o legislaţie specială în
domeniu, în condiţiile în care Statele Unite au alocat deja, în acest an,
apărării cibernetice 14 miliarde de dolari, iar Franţa – un miliard de euro. România
nu e cu nimic mai vulnerabilă decât orice altă ţară în momentul de faţă, a mai
spus Augustin Jianu.
