Jurnal românesc – 25.12.2017
Poliţia Română de Frontieră le reaminteşte cetăţenilor români care se întorc în ţară în următoarea perioadă de aplicaţia online care prezintă media timpilor de aşteptare, actualizaţi în timp real, la punctele rutiere de trecere a frontierei. Aceasta este disponibilă AICI. Aplicaţia prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp (calculată în funcţie de valorile de trafic înregistrate la un moment dat, circumstanţele locale şi tipul de control adoptat inclusiv de autorităţile vamale). Valorile afişate pot suferi modificări în funcţie de dinamica traficului şi situaţia operativă înregistrată în punctul de trecere şi nu exclud iniţierea (efectuarea) unor controale de frontieră amănunţite. Poliţia de Frontieră Română recomandă tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor, din punct de vedere al tranzitului, doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Carmen Pelin, 25.12.2017, 11:47
Poliţia Română de Frontieră le reaminteşte cetăţenilor români care se întorc în ţară în următoarea perioadă de aplicaţia online care prezintă media timpilor de aşteptare, actualizaţi în timp real, la punctele rutiere de trecere a frontierei. Aceasta este disponibilă AICI. Aplicaţia prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp (calculată în funcţie de valorile de trafic înregistrate la un moment dat, circumstanţele locale şi tipul de control adoptat inclusiv de autorităţile vamale). Valorile afişate pot suferi modificări în funcţie de dinamica traficului şi situaţia operativă înregistrată în punctul de trecere şi nu exclud iniţierea (efectuarea) unor controale de frontieră amănunţite. Poliţia de Frontieră Română recomandă tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor, din punct de vedere al tranzitului, doar a unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp foarte scurt.
O delegaţie reprezentativă a mediului asociativ românesc din regiunea Cernăuţi s-a aflat săptămâna trecută la Bucureşti, unde a avut mai multe întâliri cu oficialităţi ale statului român. După întrevederea de la Parlamentul României cu deputatul PSD Ştefan Muşoiu, acesta a declarat că drama românilor din regiunea Cernăuţi, produsă de adoptarea noii Legi a Educaţiei din Ucraina, trebuie stopată prin acţiuni diplomatice şi vizite ce au drept scop găsirea unor soluţii pentru ca ei să poată vorbi şi studia neîngrădit în limba maternă. Drepturile minorităţilor sunt garantate conform Convenției europene a drepturilor omului, dar şi de art. 7 şi 22 din Constituția Ucrainei. Aceste demersuri trebuie intensificate până când Ucraina va înţelege că este necesar ca ucrainienii să trăiască în armonie cu românii şi celelalte minorităţi, pentru că unitatea în diversitate este benefică tuturor părţilor implicate, a mai spus Ştefan Muşoiu. El a reamintit că în prima parte a anului 2018, oficialităţi ale statului român vor efectua o vizită în Ucraina, să discute cu factorii decidenţi pentru remedierea acestei situaţii.
La 23 decembrie s-a stins din viaţă, la Iaşi, istoricul, folcloristul, publicistul şi scriitorul Dumitru Covalciuc, cu doar câteva zile înaintea împlinirii vârstei de 71 de ani, după ce a fost supus unei intervenţii chirurgicale complicate. El era numit de oamenii de cultură din regiunea Cernăuţi enciclopedia vie a Bucovinei”, având cunoştinţe vaste în domeniul istoriei, filologiei, folcloristicii, realizând studii despre istoria Bucovinei şi a românilor din această zonă. Dumitru Covalciuc s-a născut în 1947 în satul Oprişeni, raionul Hliboca şi a terminat Facultatea de limbi străine a Universităţii de Stat din Cernăuţi, specializarea limba franceză. S-a dedicat studierii istoriei Bucovinei şi valorificării tezaurului folcloric al ţinutului natal. A fost membru-fondator al Societăţii pentru cultură românească Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, a editat ziarul Codrul Cosminului” şi revista Mioriţa”. A redactat 26 de volume ale revistei Ţara Fagilor”, o arhivă de nepreţuit a istoriei şi culturii române bucovinene. Dumitru Covalciuc a fost fondator şi preşedinte al Cercului cultural Arboroasa” din Cernăuţi. A contribuit la descoperirea mormântului fostului boier şi politician bucovinean Iancu Flondor de la Maidanul Storojineţului, la iniţierea organizării pelerinajelor la Stejarul lui Ştefan cel Mare din Codrii Cosminului, la instalarea primei Cruci-monument pe gropile comune de la Fântâna Albă unde au fost împuşcaţi mii de români, precum şi la documentarea şi editarea mărturiilor românilor deportaţi în Siberia şi Kazahstan.
