Jurnal românesc – 26.08.2015
Premierul român, Victor Ponta, va vizita Republica Moldova vecină, joi, 27 august, de Ziua Independenţei acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Însoţit de o delegaţie de membri ai Guvernului de la Bucureşti, Ponta va avea întrevederi cu noul său omolog de la Chişinău, pro-occidentalul, Valeriu Streleţ, învestit luna trecuta, cu preşedintele republicii, Nicolae Timofti, şi cu cel al Parlamentului, Andrian Candu. Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de Uniunea Sovietică în 1940, în urma unui ultimatum, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa în august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 26.08.2015, 12:28
Premierul român, Victor Ponta, va vizita Republica Moldova vecină, joi, 27 august, de Ziua Independenţei acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Însoţit de o delegaţie de membri ai Guvernului de la Bucureşti, Ponta va avea întrevederi cu noul său omolog de la Chişinău, pro-occidentalul, Valeriu Streleţ, învestit luna trecuta, cu preşedintele republicii, Nicolae Timofti, şi cu cel al Parlamentului, Andrian Candu. Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de Uniunea Sovietică în 1940, în urma unui ultimatum, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa în august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova.
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti anunţă restricţii de circulaţie la punctul de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse, unde traficul se desfăşoară alternativ pe o singură bandă, în urma lucrărilor de reabilitare la Podul Prieteniei. Ministerul recomandă românilor care doresc să se deplaseze în Bulgaria folosirea mai multor rute alternative, atât pentru vehiculele destinate transportului public de mărfuri şi persoane, cât pentru autoturisme. Variantele rutiere sunt Calafat – Vidin, Negru Vodă – Kardam, Vama Veche – Durankulak, iar trecerile cu bacul se fac pe la Bechet – Oreahovo, Turnu Măgurele – Nikopole, Zimnicea – Svishtov, Ostrov – Silistra. Ministerul aminteşte că cetăţenii români care pleacă în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale.
În România, cardul de sănătate va fi obligatoriu de la 1 septembrie şi devine astfel singurul instrument de decontare şi validare a serviciilor medicale în sistemul public pentru asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani. Acordarea serviciilor medicale de urgenţă nu va fi condiţionată de prezentarea acestuia, în schimb în cazul afecţiunilor cronice pacienţii vor fi nevoiţi să îl folosească la toţi furnizorii – de la medic, la farmacist. În prezent, aproape 15 milioane de carduri sunt deja emise, iar până la finalul anului vor fi gata alte aproape 600.000. Cei care au primit cardul, dar nu l-au activat până acum, o pot face în orice moment, chiar şi după 1 septembrie.
Refacerea sistemului principal de irigaţii şi îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu ar putea rezolva, pe viitor, problemele cauzate de secetă – este una dintre concluziile discuţiilor de marţi din comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, în care s-a vorbit despre încheierea unui pact politic privind irigaţiile. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a prezentat un raport privind pagubele produse de seceta din acest an. Fermierii, care susţin că pierderile se ridică la două miliarde de euro, au cerut sprijinul guvernului pentru a nu intra în faliment. Conform unor studii realizate de Banca Mondială, pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigatii din Romania este nevoie de circa un miliard de euro.
Pacienţii români au lansat o campanie prin care cer Guvernului să aloce sănătăţii un procent de 6% din Produsul Intern Brut. Coaliţia celor cu afecţiuni cronice anunţă că va merge cu o caravană prin toată ţara pentru a populariza necesitatea unei mai bune finanţări a domeniului medical. Iniţiativa este susţinută şi de organizaţiile profesionale din sistemul de sănătate. Un demers similar al societăţii civile a avut loc în urmă cu cinci ani, fără nicio finalitate.
