Jurnal românesc – 27.09.2017

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a discutat cu
omologul său britanic, Boris Johnson, cu ocazia vizitei acestuia în România.
Potrivit unui comunicat al MAE, consultările cu partea britanică au oferit
prilejul unui amplu schimb de opinii privind stadiul şi perspectivele
cooperării politico-diplomatice bilaterale, consolidarea Parteneriatului
Strategic (lansat în anul 2003) şi situaţia comunităţii româneşti din Marea
Britanie în contextul Brexitului. De asemenea, Teodor Meleşcanu a reafirmat
rolul comunităţii româneşti din Marea Britanie, componentă semnificativă a
relaţiei bilaterale, şi importanţa pe care Guvernul României o acordă
protecţiei drepturilor cetăţenilor săi din Marea Britanie, în contextul negocierilor
privind retragerea Marii Britanii din UE. Astfel, a fost evidenţiat gradul
ridicat de integrare al comunităţii româneşti în societatea britanică, precum
şi valoarea adăugată pe care această comunitate o aduce ţării gazdă – mai
precizează comunicatul MAE .

Daniela Budu, 27.09.2017, 12:13

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a discutat cu
omologul său britanic, Boris Johnson, cu ocazia vizitei acestuia în România.
Potrivit unui comunicat al MAE, consultările cu partea britanică au oferit
prilejul unui amplu schimb de opinii privind stadiul şi perspectivele
cooperării politico-diplomatice bilaterale, consolidarea Parteneriatului
Strategic (lansat în anul 2003) şi situaţia comunităţii româneşti din Marea
Britanie în contextul Brexitului. De asemenea, Teodor Meleşcanu a reafirmat
rolul comunităţii româneşti din Marea Britanie, componentă semnificativă a
relaţiei bilaterale, şi importanţa pe care Guvernul României o acordă
protecţiei drepturilor cetăţenilor săi din Marea Britanie, în contextul negocierilor
privind retragerea Marii Britanii din UE. Astfel, a fost evidenţiat gradul
ridicat de integrare al comunităţii româneşti în societatea britanică, precum
şi valoarea adăugată pe care această comunitate o aduce ţării gazdă – mai
precizează comunicatul MAE .

Ministerul Afacerilor Externe regretă că, în pofida tuturor demersurilor
autorităţilor române pe lângă partea ucraineană, care au semnalat că Legea
educaţiei în forma actuală diminuează semnificativ drepturile persoanelor
aparţinând minorităţii româneşti, preşedintele Ucrainei a promulgat actul
normativ. MAE reaminteşte angajamentul Ucrainei, transmis constant părţii
române în cadrul tuturor contactelor oficiale, de respectare a normelor şi
standardelor internaţionale relevante în domeniul protecţiei drepturilor
persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi de asigurare a
faptului că nivelul şi calitatea învăţământului în limba română nu vor fi
afectate de noile norme. Ministerul de la Bucureşti mai precizează că va
continua demersurile, inclusiv pe lângă organizaţiile internaţionale cu
atribuţii în domeniu, pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări
legislative în domeniul educaţiei din Ucraina. MAE solicită ferm autorităţilor
ucrainene să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul
persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de a învăţa în limba lor
maternă. Între timp, Ministerele Educaţiei şi cel pentru Relaţia cu românii de
pretutindeni au anunţat că pregătesc un act normativ prin care elevii etnici români
din Ucraina să fie sprijiniţi să înveţe în limba maternă. În replică, ministrul
de externe ucrainean, Pavlo Klimkin, le-a propus ţărilor vecine nemulţumite de
noua Lege a educaţiei să se aşeze la masa negocierilor.

Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni,
Ministerul Educaţiei din România, alături de universităţi din România şi din
Republica Moldova organizează, în perioada 28-30 septembrie, prima ediţie a
conferinţei internaţionale Latinitate, Romanitate şi Românitate la Chişinău.
Evenimentul îşi propune crearea unui cadru de discuţii între specialiştii din
domeniul istoriei şi al culturii din România, Republica Moldova şi din diaspora
românească, pentru a evidenţia moştenirea istorică a spaţiului românesc în
contextul general european. La conferinţă vor participa specialişti şi
personalităţi de marcă din România, Republica Moldova şi din diaspora
românească, dar şi studenţi de la universităţi de profil din Republica Moldova.