Jurnal românesc – 29.01.2015
Sistemul de vot trebuie reformat, astfel încât românii din afara graniţelor ţării să-şi poată exercita dreptul de a alege în condiţii optime – au susţinut toţi reprezentanţii partidelor parlamentare după consultările avute miercuri cu şeful statului, Klaus Iohannis. Soluţiile avansate sunt însă diferite. PSD, prin vocea liderului Victor Ponta, a propus ca Autoritatea Electorală Permanentă să organizeze inclusiv alegerile din străinătate, idee preluată şi de Partidul Conservator şi minorităţile naţionale. Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a pledat pentru introducerea votului prin corespondenţă în cazul alegerilor din diaspora. PP-DD a propus vot obligatoriu în ţară, vot prin corespondenţă pentru străinătate, iar vârsta de la care se poate vota să fie de 16 ani. La finalul consultărilor, preşedintele Iohannis a anunţat că s-a convenit ca până la finele primei sesiuni parlamentare să existe soluţie legislative privind alegerile în diaspora, locale şi parlamentare, precum şi lagate de finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale.
România Internațional, 29.01.2015, 12:07
Sistemul de vot trebuie reformat, astfel încât românii din afara graniţelor ţării să-şi poată exercita dreptul de a alege în condiţii optime – au susţinut toţi reprezentanţii partidelor parlamentare după consultările avute miercuri cu şeful statului, Klaus Iohannis. Soluţiile avansate sunt însă diferite. PSD, prin vocea liderului Victor Ponta, a propus ca Autoritatea Electorală Permanentă să organizeze inclusiv alegerile din străinătate, idee preluată şi de Partidul Conservator şi minorităţile naţionale. Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a pledat pentru introducerea votului prin corespondenţă în cazul alegerilor din diaspora. PP-DD a propus vot obligatoriu în ţară, vot prin corespondenţă pentru străinătate, iar vârsta de la care se poate vota să fie de 16 ani. La finalul consultărilor, preşedintele Iohannis a anunţat că s-a convenit ca până la finele primei sesiuni parlamentare să existe soluţie legislative privind alegerile în diaspora, locale şi parlamentare, precum şi lagate de finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale.
Cardurile naţionale de sănătate vor deveni operaţionale de la 1 februarie, cu o perioadă de trei luni, până la 30 aprilie, în care vor putea fi utilizate în paralel cu sistemul actual, a decis, miercuri, Guvernul. De la 1 mai utilizarea cardului va deveni unicul instrument de validare a serviciilor medicale. El va putea fi utilizat de către asiguraţi la medicii de familie, în spitale şi în farmacii, precum şi de către furnizorii de servicii medicale, medicamente sau dispozitive medicale. Excepţie vor face serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală. Persoanele care vor împlini vârsta de 18 ani după 1 februarie 2015 sau dobândesc calitatea de asigurat prin plata contribuţiei ulterior acestei date vor face dovada calităţii de asigurat în baza unei adeverinţe de asigurat eliberată de casa de asigurări de sănătate. Pentru cei care din motive religioase sau de conştiinţă refuză să folosească cardul de sănătate există soluţia prezentării unei adeverinţe de asigurat cu o valabilitate de 90 de zile pe care o iau de la Casa de Asigurări de Sănătate de care apaţin.
De la 1 martie, cumpărătorii vor putea să nu plătească marfa sau serviciile prestate în situaţia în care comercianţii nu le eliberează bonuri fiscale – potrivit unei ordonanţe de guvern, adoptată miercuri. Actul normativ prevede ca agenţii economici să afişeze în locuri vizibile informaţiile privind dreptul clienţilor de a primi bonuri fiscale. Ordonanţa mai prevede şi organizarea unei loterii a bonurilor fiscale care, potrivit Ministerului Finanţelor, are rolul de a contribui la combaterea evaziunii prin cointeresarea, implicarea şi responsabilizarea cetăţenilor în fiscalizarea veniturilor realizate de comercianţi din vânzarea bunurilor şi prestarea serviciilor direct către populaţie. Pentru a putea participa la extrageri, persoanele fizice vor trebui să solicite şi să păstreze bonurile emise de comercianţi.
România este prezentă, până pe 1 februarie, cu pavilion naţional, la cea de-a 35-a ediţie a Târgului Internaţional de Turism de la Madrid. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Simona Man, a declarat că în cadrul Târgului vor fi promovate toate segmentele turismului românesc – activ şi de aventură, balneo, agroturism, medical, cultural şi istoric. In 2014, numărul turiştilor spanioli care au venit în România a crescut cu aproape 19% faţă de 2013. Spania ocupă locul opt în topul ţărilor generatoare de turişti pentru România. La actuala ediţie a Târgului participă 165 de ţări şi regiuni.
