Jurnal românesc – 29.04.2014
Principesa moştenitoare Margareta şi principele Radu vor face, de marţi până vineri, o vizită cu caracter public in Israel, prima a Familiei Regale a României de la înfiinţarea Statului Israel până astăzi. Aceştia, care răspund unei invitaţii formulate anul trecut de reprezentanţi ai Parlamentului israelian, vor merge la Ierusalim, Tel Aviv, Holon, Beersheba şi Savyon. Cei doi membri ai familiei regale se vor întâlni cu vicepreşedintele Parlamentului Israelului (Knesset), Ruth Calderon si cu reprezentanţi ai Executivului. Principesa moştenitoare şi principele Radu vor vizita Memorialul Yad Vashem, Locurile Sfinte şi Zidul Plângerii. Totodată, cei doi se vor întâlni cu Teofilos al III-lea, patriarhul ortodox al Ierusalimului, şi vor vizita Biserica Română din Ierusalim.
România Internațional, 29.04.2014, 13:31
Principesa moştenitoare Margareta şi principele Radu vor face, de marţi până vineri, o vizită cu caracter public in Israel, prima a Familiei Regale a României de la înfiinţarea Statului Israel până astăzi. Aceştia, care răspund unei invitaţii formulate anul trecut de reprezentanţi ai Parlamentului israelian, vor merge la Ierusalim, Tel Aviv, Holon, Beersheba şi Savyon. Cei doi membri ai familiei regale se vor întâlni cu vicepreşedintele Parlamentului Israelului (Knesset), Ruth Calderon si cu reprezentanţi ai Executivului. Principesa moştenitoare şi principele Radu vor vizita Memorialul Yad Vashem, Locurile Sfinte şi Zidul Plângerii. Totodată, cei doi se vor întâlni cu Teofilos al III-lea, patriarhul ortodox al Ierusalimului, şi vor vizita Biserica Română din Ierusalim.
Ministerul de Externe de la Bucuresti informează cetăţenii români că pe 1 mai nu vor circula nave maritime în porturile din Grecia din cauza unei greve a Federaţiei sindicale din domeniul privat şi a Federaţiei Panelene a Marinarilor. MAE recomanda cetăţenilor români interesaţi să se informeze asupra restricţiilor de trafic naval în Grecia şi să consulte website-urile de specialitate înainte de a se deplasa pe teritoriul acestui stat.
Senatul de la Bucureşti a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă care reglementează posibilitatea acordării cetăţeniei române, la cerere, persoanelor de etnie română aparţinând minorităţilor naţionale sau grupurilor etnice din alte state. În urma adoptării tacite, initiativa va fi transmisă Camerei Deputaţilor, care este Cameră decizională. Etnicii români din alte state care vor să dobândească cetăţenia română trebuie să îndeplinească doar o parte dintre condiţiile prevăzute de legea în vigoare, printre care, să cunoască limba română, să aibă vârsta de 18 ani, să nu fi fost condamnaţi în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români.
Două companii vest–europene care produc componente auto ar putea investi circa 75 -80 de milioane de euro pe piata internă, a declarat luni, preşedintele Asociatiei Constructorilor de Automobile din România, Constantin Stroe. El a precizat că discutiile vor începe luna viitoare iar cei doi furnizori auto ar putea crea peste 170 de noi locuri de muncă. Stroe, care detine si functia de vicepresedinte al Consiliului de Administratie Dacia anunta, recent, că un al treilea mare producător auto ar fi interesat să investească în România.
Potrivit datelor statistice, industria auto din tara are o cifră de afaceri de circa 16 miliarde de euro, reprezentand 24 % din totalul exporturilor Romaniei
Preşedintii României şi Germaniei, Traian Băsescu şi Joachim Gauck, vor prelua patronajul unei fundaţii înfiinţate, luni, de Biserica Evanghelică din România cu scopul de a conserva şi promova cele peste 200 de biserici fortificate săseşti din Transilvania. Anunţul a fost făcut în cadrul unei conferinţe de presă, la care a participat şi consulul Germaniei la Sibiu, doamna Judith Urban. Aceasta a apreciat că bisericile-cetate construite de saşi în Transilvania reprezintă un fenomen unic în lume. Fundaţia Biserici Fortificate va pune în practică mai multe proiecte, inclusiv cu fonduri europene, pentru restaurarea şi punerea în valoare a acestui patrimoniu architectural de excepţie, din care fac parte şi şapte monumente înscrise pe lista UNESCO. Părăsite de saşii care au emigrat masiv după 1989, multe dintre biserici sunt astăzi doar ruine, iar altele au fost devastate.
