Jurnal Românesc
Cipru sprijină comunitatea românească şi acordă o atenţie deosebită problemelor legate de tineret şi educaţie, a declarat comisarul prezidenţial cipriot pentru diaspora şi afaceri umanitare, Photis Photiou, după întâlnirea avută, la Nicosia, cu secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache. Oficialul cipriot a adăugat că, prin programele educaţionale, tinerii îşi învaţă limba şi istoria, ceea ce îi menţine aproape de rădăcinile şi cultura lor. El a spus că se doreşte apropierea cetăţenilor din cele două state, care trăiesc atât în străinătate, cât şi în Cipru sau în România, prin evenimente care promovează istoria, cultura, obiceiurile şi tradiţiile celor două ţări.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 15.06.2021, 11:02
Cipru sprijină comunitatea românească şi acordă o atenţie deosebită problemelor legate de tineret şi educaţie, a declarat comisarul prezidenţial cipriot pentru diaspora şi afaceri umanitare, Photis Photiou, după întâlnirea avută, la Nicosia, cu secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache. Oficialul cipriot a adăugat că, prin programele educaţionale, tinerii îşi învaţă limba şi istoria, ceea ce îi menţine aproape de rădăcinile şi cultura lor. El a spus că se doreşte apropierea cetăţenilor din cele două state, care trăiesc atât în străinătate, cât şi în Cipru sau în România, prin evenimente care promovează istoria, cultura, obiceiurile şi tradiţiile celor două ţări.
Oana Ursache a arătat că în Cipru există o comunitate românească dinamică, de aproximativ 45.000 de persoane. Acordăm o importanţă deosebită noii generaţii şi, din acest motiv, în cadrul cooperării bilaterale, vom co-organiza diverse acţiuni şi evenimente în Cipru şi România, precum şi în alte ţări unde avem comunităţi de diaspora organizate, a spus şefa DRP. Preşedinţia cipriotă a transmis că aceasta a fost a 5-a întâlnire care a avut loc după semnarea Memorandumului bilateral de cooperare pe probleme de diaspora în decembrie 2018, iar extinderea colaborării dintre cele două ţări în ceea ce priveşte problemele diasporei contribuie semnificativ la consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări. La finalul întrevederii, Photis Photiou i-a adresat Oanei Ursache invitaţia de a participa la Conferinţa Mondială a Ciprioţilor din Diaspora, care va avea loc în perioada 3-6 august.
Cei aproximativ 100.000 de şoferi români care lucrează în spaţiul comunitar încep să evite cursele spre Franţa, sau chiar simpla tranzitare a ţării, pentru că nu se simt în siguranţă pe teritoriul acestui stat, a declarat deputatul social-democrat de Mureş Dumitriţa Gliga. Aceasta i-a transmis o interpelare ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, în legătură cu riscurilor majore de securitate la care sunt expuşi şoferii profesionişti români după atacurile cu arme albe petrecute pe teritoriul francez şi care i-au avut ca ţintă.
Parlementarul a arătat că prin acest demers doreşte să afle ce măsuri concrete au fost implementate de Ambasada României la Paris pentru a oferi un plus de siguranţă şoferilor profesionişti români care operează pe aceste rute, dar şi care sunt demersurile iniţiate de instituţiile franceze pentru ca vinovaţii de comiterea atacurilor armate să fie identificaţi şi traşi la răspundere. Gliga a spus că atacurile armate asupra şoferilor est-europeni se produc în mod constant, în ultimul timp, cu precădere în zona departamentului Pas de Calais. Luna trecută, Mihai Spătaru, un şofer român de automarfar, a fost ucis într-o parcare din Franţa de hoţii pe care-i surprinsese în timp ce încercau să fure mărfuri din autotren, iar la 6 iunie, un alt şofer român Vasile Marian a fost victima unui atac cu arme albe tot într-o parcare, dar a reuşit să scape şi să-şi salveze şi un coleg, şofer al unui TIR înmatriculat în Belarus.
Deputatul Alianţei pentru Unirea Românilor Ciprian Ciubuc a declarat în plenul Legislativului de la Bucureşti că Rusia trebuie să-şi ceară scuze pentru crimele comise în perioada deportărilor staliniste. Parlamentarul a amintit că în urmă cu 80 de ani, a început primul val de deportări ale românilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, teritorii smulse României în urma pactului Ribbentrop-Molotov. El a arătat că, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, 32.423 de români din ceea ce sovieticii au numit Republica Socialistă Sovietică Moldovenească au fost ridicaţi din propriile locuinţe încărcaţi în vagoane de vite şi strămutaţi în Kazahstan şi Siberia, iar acesta avea să fie doar primul dintre cele trei valuri de deportări prin care Basarabia şi Bucovina de Nord au fost depopulate de sute de mii de români.
Potrivit acestuia, unii dintre ei au murit departe de locurile natale, în drumul spre Siberia şi în lagărele de exterminare ale URSS. Ca principală moştenitoare a Rusiei sovietice, Rusia lui Putin este datoare să-şi ceară scuze urmaşilor celor deportaţi şi întregului popor român pentru crimele comise şi pentru vieţile distruse. Suntem datori să nu uităm şi suntem datori să facem dreptate pentru Basarabia, pentru că Basarabia a fost, este şi va fi românească, a afirmat Ciprian Ciubuc. O poziţie similară a avut liderul partidului Mişcarea Populară, fostul ministru de externe Cristian Diaconescu. Acesta a numit deportarea românilor în Siberia si Kazahstan o pagină neagră a istoriei şi a transmis că va veni momentul când românilor din Basarabia şi Bucovina li se va face dreptate.
