Jurnal românesc – 30.07.2026
În societatea contemporană, imnul naţional îşi păstrează intactă forţa de coeziune socială şi acţionează ca un numitor comun al identităţii româneşti, reprezentată de cetăţenii din interiorul graniţelor şi de comunităţile din diaspora românească, a transmis preşedintele României, Nicuşor Dan, cu ocazia Zilei Imnului Naţional, sărbătorită la 29 iulie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 30.07.2026, 11:00
În societatea contemporană, imnul naţional îşi păstrează intactă forţa de coeziune socială şi acţionează ca un numitor comun al identităţii româneşti, reprezentată de cetăţenii din interiorul graniţelor şi de comunităţile din diaspora românească, a transmis preşedintele României, Nicuşor Dan, cu ocazia Zilei Imnului Naţional, sărbătorită la 29 iulie. „Deşteaptă-te, române!” a fost martorul momentelor cruciale din istoria României. A însufleţit soldaţii în Războiul de Independenţă şi a unit românii în tranşeele celor două conflagraţii mondiale, precum şi în lupta pentru dărâmarea regimului comunist şi câştigarea democraţiei în Decembrie 1989, a mai spus preşedintele. Versurile imnului naţional îi aparțin poetului Andrei Mureșanu și au fost publicate în 1848, într-un moment în care mai multe state europene erau cuprinse de mișcări revoluţionare. Melodia îi este atribuită lui poetului şi compozitorului Anton Pann, chiar dacă originea exactă a acesteia a fost, de-a lungul timpului, subiectul mai multor interpretări. Potrivit Ministerului Apărării Naţionale, data de 29 iulie a fost aleasă pentru că trimite la evenimentele din vara anului 1848, când cântecul „Deșteaptă-te, române!” a fost interpretat public, în mod oficial, la Râmnicu Vâlcea, în contextul manifestărilor revoluționare desfășurate în oraș.
Un nou contingent de pompieri români, al treilea, îi ajută pe colegii lor din Franţa la stingerea incendiilor. România şi-a prelungit cu încă două săptămâni participarea la această misiune de sprijin, desfăşurată prin Mecanismul European de Protecţie Civilă. Schimbarea efectivelor va avea loc la 1 august, când cei 40 de pompieri români care alcătuiesc noul contingent vor prelua responsabilităţile operaţionale de la cei aflaţi în prezent în teren. Până la jumătatea lunii viitoare, pompierii români vor rămâne pregătiţi să intervină, la solicitarea autorităţilor franceze, pentru limitarea şi lichidarea incendiilor de vegetaţie şi de pădure, alături de celelalte echipe europene, transmite Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Situaţia este gravă şi în Grecia, unde autorităţile au emis un avertisment de risc ridicat de incendii pentru mai multe regiuni, pe fondul temperaturilor ridicate. Diplomaţia de la Bucureşti le recomandă cetăţenilor români aflaţi în această ţară să evite zonele afectate şi să respecte cu stricteţe instrucţiunile autorităţilor, inclusiv eventualele ordine de evacuare transmise prin sistemul de alertă 112.
Din ce în ce mai mulţi români solicită, în această perioadă, cardul european de asigurări sociale de sănătate. Documentul oferă acces la servicii medicale necesare în timpul unei șederi temporare în alte state europene, în aceleași condiții ca pentru persoanele asigurate din țara vizitată. Cardul nu înlocuiește însă o asigurare medicală de călătorie și nu acoperă toate tipurile de cheltuieli medicale. Acesta nu este destinat persoanelor care pleacă în străinătate special pentru a primi un anumit tratament medical. De asemenea, el nu acoperă serviciile medicale private dacă acestea nu fac parte din sistemul public sau contractat de statul respectiv. Cardul european este valabil în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Regatul Unit al Marii Britanii. Actul este eliberat gratuit persoanelor asigurate în sistemul public de sănătate și poate fi solicitat la casa de asigurări de sănătate de care aparține persoana interesată. În România, cererea se depune la casa de sănătate, iar cardul este emis și transmis prin servicii poștale.
Proiectul „72 hours to Colony”, cofinanţat de Institutul Cultural Român prin Programul Cantemir 2026, a început cu o intervenţie artistică desfăşurată într-un fost buncăr atomic sovietic din oraşul Şoldăneşti, în Republica Moldova. Prima etapă a demersului a reunit o echipă interdisciplinară de arhitecţi, artişti şi cercetători care au explorat posibilităţile de reactivare culturală a unui spaţiu abandonat prin instalaţii temporare şi intervenţii specifice sitului. Derulat de West Space Studio în parteneriat cu Facultatea de Urbanism şi Arhitectură, proiectul face trimitere la intervalul de timp standard european pentru intervenţia rapidă în situaţii de dezastru. Lucrările realizate în această etapă reprezintă o primă fază de cercetare artistică. Rezultatele vor fi prezentate în cadrul expoziţiilor-eveniment organizate la Dusseldorf, în Germania, pe 15 august, şi la Haga, în Ţările de Jos, pe 17 august.
