Jurnal Românesc – 30.08.2022
Declaraţia cancelarului Olaf Scholz privind sprijinul Germaniei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen este extrem de importantă, pentru că este pentru prima oară când Germania, la cel mai înalt nivel, anunţă, în mod necondiţionat, susţinerea acestui deziderat al ţării noastre, a afirmat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. El a adăugat că oficiaul german „a spus foarte clar că România (…) îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderare şi că va susţine personal acest demers”. „Este un anunţ foarte important, care vine în completarea susţinerii pe care şi Franţa, prin preşedintele Macron, cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o în România, în luna iunie, l-a făcut în acelaşi sens şi trebuie spus de asemenea, foarte clar, că aceste anunţuri sunt rezultatul demersurilor şi discuţiilor pe care le-a purtat preşedintele României cu cei doi lideri europeni, cu diverse ocazii”, a precizat şeful diplomaţiei române. Aurescu a arătat că Bucureştiul va continua eforturile politico-diplomatice în sensul convingerii şi ultimelor state sceptice, precum Olanda, care a refuzat constant, în ultimii ani, aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 30.08.2022, 11:45
Declaraţia cancelarului Olaf Scholz privind sprijinul Germaniei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen este extrem de importantă, pentru că este pentru prima oară când Germania, la cel mai înalt nivel, anunţă, în mod necondiţionat, susţinerea acestui deziderat al ţării noastre, a afirmat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. El a adăugat că oficiaul german „a spus foarte clar că România (…) îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderare şi că va susţine personal acest demers”. „Este un anunţ foarte important, care vine în completarea susţinerii pe care şi Franţa, prin preşedintele Macron, cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o în România, în luna iunie, l-a făcut în acelaşi sens şi trebuie spus de asemenea, foarte clar, că aceste anunţuri sunt rezultatul demersurilor şi discuţiilor pe care le-a purtat preşedintele României cu cei doi lideri europeni, cu diverse ocazii”, a precizat şeful diplomaţiei române. Aurescu a arătat că Bucureştiul va continua eforturile politico-diplomatice în sensul convingerii şi ultimelor state sceptice, precum Olanda, care a refuzat constant, în ultimii ani, aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie.
Şeful Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, s-a angajat să le transmită ministerelor de resort propunerile din rezoluţiile adoptate de Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni, ale cărui lucrări s-au încheiat la 29 august. El le-a promis celor 150 de studenţi participanţi că propunerile lor vor fi prezentate prim-ministrului Nicolae Ciucă şi că vor fi luate în serios. La rândul său, consilierul de stat în cadrul Cancelariei premierului, Sorin Costreie, prorector al Universităţii din Bucureşti, şi-a exprimat speranţa ca Executivul şi societatea vor găsi soluţii pentru ca studenţii români din străinătate să se întoarcă în ţară. „Grija mare a societăţii şi la Guvern este că tinerii pleacă. Grija mea mare e că nu se mai întorc. (…) Şi asta e obligaţia noastră, de a face tot ce putem, în Guvern, în societate, pentru ca să vă întoarceţi”, a afirmat Costreie. Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni a fost organizat de asociaţiile de studenţi şi tineret din România şi din străinătate, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă în perioada 24-29 august. În urma dezbaterilor, au rezultat şase rezoluţii care oferă posibile soluţii la problemele cu care se confruntă România în domeniile educaţie şi tineret, sănătate, justiţie, muncă şi economie, energie şi mediu şi afaceri europene.
Un program de evenimente cu invitaţi din România şi Republica Moldova şi un stand cu titluri reprezentative din ultimii doi ani vor fi organizate de Institutul Cultural Român la Salonul Internaţional de Carte Bookfest Chişinău, care se va desfăşura, în perioada 31 august – 4 septembrie, la Centrul Mediacor din cadrul Universităţii de Stat din Moldova. Invitaţii acestei ediţii sunt istoricul Adrian Cioroianu, scriitorii Moni Stănilă, Alexandru Vakulovski, Dumitru Crudu, Spiridon Vangheli, Petre Crăciun, Ion Hadârcă, Constantin Bostan, academicianul Mihai Cimpoi, criticul literar Lucia Ţurcanu şi directoarea Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău, Eugenia Bejan. În cadrul salonului de carte vor avea loc conferinţa „Istoria, între capcanele trecutului şi speranţele viitorului” susţinută de Adrian Cioroianu, masa rotundă „Traducerea şi promovarea scriitorilor din Republica Moldova în Occident”, atelierul de literatură „Ambasadori în Regatul Poveştilor” pentru copii cu vârste între 6 – 8 ani şi evenimentul „Pe uliţele copilăriei”, dedicat scriitorului Spiridon Vangheli, la împlinirea vârstei de 90 de ani. Ediţia 2022 a Salonului Internaţional de Carte Bookfest Chişinău se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al celor doi preşedinţi ai României şi Republicii Moldova, Klaus Iohannis, respectiv Maia Sandu.
Expoziţia „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaţilor basarabeni” va fi deschisă la 31 august, de Ziua Limbii Române, la Bucureşti. Manifestarea reuneşte o colecţie de mărturii ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică, sub forma unei instalaţii construite din fotografii încorporate în vechi casete de bijuterii. Poveştile de viaţă ale reprimaţilor pot fi ascultate în lectura actorilor Elena Frunze-Hatman şi Ghenadie Gâlcă, pe muzica lui Ştefan Panea. Obiecte personale ale deportaţilor au fost aduse de la Muzeul Naţional de Istorie al Moldovei, de la Complexul Muzeal în Aer Liber Memoria Victimelor Represiunilor Politice din satul Mereni şi din colecţii private, iar pentru o mai bună înţelegere a distanţei parcurse de deportaţi în vagoanele de marfă, artista Ramona Iacob a realizat harta „Gulagului Basarabenilor”. Totodată, în cadrul expoziţiei va fi proiectat filmul de animaţie „Mâţa fără nume”, despre basarabenii deportaţi în Siberia, realizat de artistul basarabean Ghenadie Popescu. Expoziţia va rămâne deschisă până pe 25 septembrie.
