Jurnal românesc – 31.03.2016
Fostul comandant al
coloniei de muncă de la Periprava, Ion Ficior, a fost condamnat la 20 de ani de
închisoare pentru crime împotriva umanităţii. Totodată, instanţa a mai dispus
degradarea militară a acestuia şi obligarea lui la plata, în solidar cu statul
român, a sumei totale de 310.000 euro daune morale către opt părţi civile din
dosar. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată. Ion Ficior a fost trimis
în judecată în 2014, fiind acuzat că în cei cinci ani în care a condus colonia
de muncă de la Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie
represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, care a
dus la moartea a peste 100 de persoane. Potrivit anchetatorilor, între 1958 şi
1963, aceşti deţinuţi nu beneficiau de asistenţă medicală şi medicamente, erau
lipsiţi de hrană şi încălzire şi erau supuşi la numeroase pedepse, fiind
torturaţi fizic şi psihic. Într-un caz similar, fostul comandant al
Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, a fost condamnat definitiv,
luna trecută, de Instanţa Supremă, la 20 de ani de închisoare pentru
infracţiuni împotriva umanităţii pentru abuzurile exercitate asupra deţinuţilor
politici.
Mihai Pelin, 31.03.2016, 12:10
Fostul comandant al
coloniei de muncă de la Periprava, Ion Ficior, a fost condamnat la 20 de ani de
închisoare pentru crime împotriva umanităţii. Totodată, instanţa a mai dispus
degradarea militară a acestuia şi obligarea lui la plata, în solidar cu statul
român, a sumei totale de 310.000 euro daune morale către opt părţi civile din
dosar. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată. Ion Ficior a fost trimis
în judecată în 2014, fiind acuzat că în cei cinci ani în care a condus colonia
de muncă de la Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie
represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, care a
dus la moartea a peste 100 de persoane. Potrivit anchetatorilor, între 1958 şi
1963, aceşti deţinuţi nu beneficiau de asistenţă medicală şi medicamente, erau
lipsiţi de hrană şi încălzire şi erau supuşi la numeroase pedepse, fiind
torturaţi fizic şi psihic. Într-un caz similar, fostul comandant al
Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, a fost condamnat definitiv,
luna trecută, de Instanţa Supremă, la 20 de ani de închisoare pentru
infracţiuni împotriva umanităţii pentru abuzurile exercitate asupra deţinuţilor
politici.
În România, spaţiul în care este
permis fumatul ar putea fi redefinit, după ce, miercuri, senatorii jurişti au avizat favorabil
modificarea mai multor articole din Legea antifumat, în vigoare din 16 martie.
Astfel, potrivit propunerii, prin spaţiu public închis se înţelege orice loc cu
acoperiş sau tavan, încadrat de pereţi de jur împrejur, spre deosebire de forma
actuală care prevede un tavan şi cel puţin doi pereţi. De asemenea, spaţiul
închis de la locul de muncă este redefinit ca fiind orice loc cu plafon şi
încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora. Totodată,
fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi care pot amenaja spaţii
speciale dedicate exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului.
Iniţiativa legislativă va intra în dezbaterea Senatului, care este prima Cameră
sesizată.
Camera Deputaţilor de
la Bucureşti, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege prin
care se elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea
copilului. Astfel, indemnizaţia va fi de 85% din media veniturilor nete
realizate pe ultimele 12 luni, anterior datei naşterii copilului. Indemnizaţia
minimă nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut garantat
(1050 lei de la 1 iulie), iar plafonul maxim, de 3.400 de lei, pentru
indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost eliminat. Totodată, mamele pot
sta acasă până când copilul împlineşte doi ani. Persoanele care se întorc la
muncă înainte de perioada la care au dreptul la concediu pentru creşterea
copilului beneficiază, în afară de salariu, şi de un ‘stimulent de inserţie’,
în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă garantată. Dacă va fi promovată de preşedintele
Klaus Iohannis, legea intră în vigoare pe 1 iulie.
Rata şomajului
a crescut uşor în România, în trimestrul
patru de anul trecut, la 6,6%, faţă de 6,5% în trimestrul anterior, cel mai
ridicat nivel fiind în rândul tinerilor cu vârste de 15-24 de ani, potrivit
Institutului Naţional de Statistică. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a
fost de 1,3 puncte procentuale (7,2% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei),
iar pe medii rezidenţiale, de 0,3 puncte procentuale (6,5% pentru mediul urban,
faţă de 6,8% pentru mediul rural). Gradul de ocupare era mai mare pentru
bărbaţi (69,7%, faţă de 52,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente din
mediul urban (62,2% faţă de 60,4% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor
(15-24 ani) a fost de 23,5%. Pe segmentul 20-64 de ani, rata de ocupare a fost
de 66,1% în ultimul trimestru din 2015, populaţia activă totalizând 9,08 milioane
persoane, din care 8,48 milioane erau ocupate şi 602.000 de şomeri.
